AcasăEditorialFără ștampile de partid...

Fără ștampile de partid pe tricolor

La Revoluția din decembrie 1989, de la care se împlinesc în aceste zile 33 de ani, una dintre primele acțiuni ale revoluționarilor a fost decuparea stemei comuniste a Republicii Socialiste România (RSR) de pe steagul românesc. Nu știu cine a fost primul care a rupt cu furie stema din drapel, dar steagul prin care se vedea cerul a rămas pentru noi, cei care am trecut prin dictatura ceaușistă, un simbol al libertății. Revoluționarii de atunci, cei care au ieșit în stradă împotriva dictaturii comuniste, cei care au luptat și au murit pentru libertate, au îndepărtat pur și simplu simbolul comunist de pe tricolor pentru a se delimita de tot ceea ce stema reprezenta în acea perioadă: dictatură, opresiune și tiranie.

De mai bine de un an de zile ne uităm la așa-zisele proteste AUR în care niște indivizi flutură un steag tricolor cu stema unui partid. Este o tentativă de confiscare nepermisă a unui simbol național, unul care contează pentru toți cetățenii români, nu doar pentru membrii sau susținătorii acestui partid extremist, care s-a făcut cunoscut îndeosebi prin agresivitate și violență. Este de neînțeles cum – sau de ce – li se permite din punct de vedere legal acest gest de confiscare a simbolurilor românești în numele unor valori valabile doar pentru membrii și susținătorii lor de partid.

Aceasta este, de fapt, partea veroasă a procesului. Inscripționarea drapelului cu sigla proprie – și tot felul de embleme – transformă steagul național într-un simplu element vizual de propagandă politică. Manevra deturnării valorii simbolice a drapelului național a devenit o evidentă campanie de imagine, foarte agresivă de altfel, prin care se sugerează ideea că principiile pe care funcționează acest partid, oricare ar fi ele, ar fi ale tuturor. Scopul este unul pur propagandistic, și anume acela de a suprapune politic imaginea AUR peste simbolurile oficiale, care vorbesc despre identitatea unui popor și valorile lui recunoscute în lege și Constituție.

AUR a transformat semnificația și simbolistica drapelului românesc în propria sa campanie publicitară, inscripționându-l cu tot ceea ce consideră ei că le-ar aduce puncte electorale. Reacția oamenilor obisnuiți începe să devină una de respingere din cauza folosirii excesive și fără discernământ a tricolorului pătat de tot felul de imagini pe care AUR le comandă și desenează, astfel încât drapelul capturat ajunge să fie perceput ca fiind „steagul AUR”.

Valoarea simbolică a tricolorului este universală, pentru toți cetățenii români, oriunde s-ar afla și indiferent de orientarea politică pe care aceștia o au. Acesta nu poate fi instrumentat de către un partid ca fiind o achiziție proprie și niciunui partid politic nu poate să i se permită modificarea și inscripționarea acestuia în scop electoral.

Petiția pe care am inițiat-o, împreună cu semnăturile strânse în această săptămână, va fi trimisă Ministerului Administrației Publice, cel care prin lege are obligația de a stabili măsurile necesare în cazul constatării încălcării legislației în această privință.

Daniela Hering – Stockholm, Suedia


- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Expoziția „PLECAT” – O cronică vizuală a migrației românești, prezentată la TIFF.24

Cluj-Napoca găzduiește, în cadrul celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional...

Românii din Marea Britanie, prinși între două lumi și două discriminări

În Marea Britanie, o țară în care comunitatea românească a crescut...

Avem de-a face cu o bulă imobiliară?

Deși în România ne amuzăm adesea cu personajul fictiv Bulă, întrebarea...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Lansare de carte și dialog spiritual la Londra: Părintele Crin-Triandafil Theodorescu și Alice Năstase Buciuta, într-o „Invitație la Credința care vindecă lumea”

Londra, 15 iunie 2025 – Comunitatea românească din Marea Britanie este invitată să participe la un eveniment cultural și spiritual de excepție, „Credința care vindecă lumea”, o conferință și lansare de carte care îl are în prim-plan pe părintele-scriitor Crin-Triandafil Theodorescu, într-un dialog captivant cu renumita jurnalistă și...

Expoziția „PLECAT” – O cronică vizuală a migrației românești, prezentată la TIFF.24

Cluj-Napoca găzduiește, în cadrul celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF.24), o expoziție fotografică profundă și de mare impact: „PLECAT”, semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu. Expoziția de fotografie documentară poate fi vizitată gratuit la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în perioada 13 – 22 iunie...

Românii din Marea Britanie, prinși între două lumi și două discriminări

În Marea Britanie, o țară în care comunitatea românească a crescut spectaculos în ultimul deceniu, ajungând la peste 1,2 milioane de persoane – poate chiar 1,8 milioane, dacă luăm în calcul numărul celor care au aplicat pentru statutul de rezidență după Brexit – se conturează o realitate...

Avem de-a face cu o bulă imobiliară?

Deși în România ne amuzăm adesea cu personajul fictiv Bulă, întrebarea de azi e cât se poate de serioasă: trăim într-o nouă bulă imobiliară, asemănătoare celei care a devastat Spania începând cu 2008? Am adresat această întrebare câtorva specialiști imobiliari din Spania ale căror opinii publice le urmăresc...

Ce mai înseamnă „acasă” pentru cei plecați? Sau ce am învățat, producând podcastul „România, dincolo de granițe”?

România are o diasporă uriașă, răspândită pe toate continentele. Oficial, vorbim de 5,7 milioane de români stabiliți în străinătate. Neoficial, s-ar putea să fie aproape de 10 milioane. Cine sunt acești oameni? Ce vieți duc? Și cât de mult ne mai pasă, în mod real, de România...

Când jungla se răzbună: Creșterea incidentelor cu animale sălbatice în zonele de expansiune a industriei uleiului de palmier

Industria uleiului de palmier din Sulawesi este un sector economic semnificativ, implicând numeroase companii care defrișează suprafețe întinse de păduri tropicale pentru a planta palmieri. Această expansiune a condus la pierderea biodiversității, distrugerea habitatelor naturale și conflicte sociale în interiorul comunităților locale. Companiile de ulei de palmier din...