Sistemul electoral pentru Parlamentul cu 199 de locuri Ungaria e diferit de cel din România și constă în două liste: o listă a partidelor pe care se votează 93 de locuri, repartizate în funcție de procentele partidelor participante și o listă nominală, pentru celelalte 106 de locuri, repartizate în funcție de numărul de voturi acordate candidaților.
Structura închegată a autorităților locale a FIDESZ a avut și ea căștig de cauză pe listele electorale nominale, 88 din cele 106 de circumscriptii uninominale ale Ungariei.
Trebuie spus, însă, că înaintea alegerilor, în luna februarie, guvernul Orban a dat pensionarilor „a treisprezecea pensie”, niciodată plătită până acum, în ultimii 12 ani, și o sumă din recalcularea taxelor pe 2021 familiilor cu copii, la fel, o noutate în sistemul fiscal maghiar. Ambele ajutoare se încriu în categoria de mită electorala de la guvern fiindcă reprezintă o plata unică, neacordată în trecut și aproape sigur nu va fi repetată în anii viitori. Aceste măsuri s-au adăugat lipsei de transparență în privința finanțării campaniei electorale, îngrădirii accesului opoziției la mijloacele mass-media și unei campanii electorale inegale între competitori.
În consecință, FIDESZ și Viktor Orban și-au asigurat guvernarea și 135 de locuri în parlamentul maghiar, majoritatea de 2/3 necesară pentru a conduce Ungaria fară bătaie de cap în următorii ani. Coalitia Opozitiei Unite are 35% ceea ce reprezintă 57 de locuri, iar în parlament a mai intrat partidul extremist Patria, echivalentul AUR de la noi, care va avea 7 locuri.
Teoretic, doar 35% dintre alegatorii maghiari își manifestă dezaprobarea față de conducerea naționalist-populistă a Ungariei.
Dar alegerile din Ungaria au avut două componente, din care una este complet neglijată, deși este importantă în registrul general și în contextul Ungariei în Uniunea Europeană.
Referendumul pentru „inocența copiilor”, una dintre temele favorite din ultimii ani ale extremiștilor de dreapta, cu întrebări stupide la care răspunsurile erau sugerate a fost boicotat de maghiari: a întrunit doar 44% din voturi din pragul obligatoriu de 50% și nu a fost validat.
Rămas fară retorica „refugiaților invadatori” pe care a aplicat-o cu succes la alegerile precedente, guvernul Orban a încercat să revigoreze cealaltă componentă obsesivă a discursului de dreaptă, protecția copiilor de pericolele închipuite ale schimbării de sex și ale educației sexuale. În contextul războiului din Ucraina, însă, cu milioane de refugiați dintre care jumătate sunt copii, smulși din casele și școlile lor, expuși la bombardamente și violența unui conflict armat, răniți, violați sau uciși, referendumul lui Orban despre pericolele închipuite la care aceștia ar fi expuși prin așa zisă propaganda LGBT nu a mai funcționat.
Cetățenii unguri au taxat acest demers refuzând masiv să voteze sau prin anularea buletinelor de vot, care au conținut mesaje, desene și simboluri la adresa FIDESZ și a tentativei lor de a-și desconsidera votanții sau de a-i considera captivi ai unui discurs populist.
În acest fel, pentru următorii patru ani s-a precizat tabloul politic în Ungaria. Principalul opozant al lui Orban este societatea civilă și cetățenii care doresc stabilitatea unui guvern care s-a dovedit destul de performant economic, dar nu sunt de acord cu limitarea drepturilor civile și ale libertăților cetățenești sau cu încălcările lor.
Orban și FIDESZ au câștigat alegerile, dar cetățenii unguri îi transmit lui Orban un semnal fară echivoc că îl văd, îl monitorizează și îl pot taxa în continuare.
Daniela Hering
