AcasăEditorial„Putinismul”, o mentalitate anacronică...

„Putinismul”, o mentalitate anacronică pe care nu ne-o mai putem permite

Imperialismul de tip modern bazat pe strategia dominării prin metode soft-power, marchează și azi mapamondul. Nu numai US, Rusia și China – principalele forțe militare mondiale – dar și alte foste puteri globale precum UK-ul, Franța, Spania, Portugalia și Turcia, încă îl perpetuează. Totuși e bine că numai în trei dintre aceste state găsim o conducere de tip autocrat (Rusia, China și Turcia) și că numai cel putinist este – până acum! – vădit revendicativ-expansionist.

Putin și-a făcut încă din 2004 public cunoscută intenția de a nu accepta niciun fel de influență străină în spațiul ex-sovietic. Consecvent acesteia, a mimat cât a putut democrația și metodele politice moderne, însă nu a ezitat să le încalce apelând la cele mai multe intervenții militare directe ale unui stat în secolul XXI, prin atacurile armate din Cecenia, Abhazia, Transnistria, Osetia, Crimeea, Donețk, Luhansk și recent din Ucraina, atunci când i-a fost amenințată această poziționare. Fermitatea și reacția armată i-au adus susținerea internă dovedită prin cei peste 20 de ani în postura de șef suprem al Rusiei. Asta chiar dacă ultima invazie din Ucraina ar putea fi idelogic comparată cu temeiul pe care românii l-ar invoca pentru a-și recupera vatra strămoșească a Romei de pildă.

Numai că anecdotica anterioară ar putea deveni o reală problemă dacă mentalitatea putinistă ar (re)înfierbanta disputele teritoriale deocamdată mocnite din diferitele colțuri ale lumii: Cipru, Gibraltar, Irlanda de Nord, Basarabia, Kosovo, Regiunea Narva, Gaza, Ceuta, Melia, Taiwan, Guantanamo, Kashmir, Golful Tonkin, Timorul de Est, Insulele Etorofu, Golful Persic, Rio Quarai, Zona Atacama, fără să fi epuizat aici depozitele de dinamită pe care „fitilul Putin” le poate reaprinde la nivel mondial.

Din această cauză mi se pare că principala miză a conflictului armat din Ucraina este eradicarea definitivă din discursul politic internațional a pretențiilor teritoriale bazate pe argumente etnice. Este nu numai o ideologie anacronică secolului care a demonstrat că societățile pluri-etnice pot conviețui pașnic pe baza contractului civil și a comuniunii de valori umaniste, dar și singurul minus al cunoașterii istorice pentru că poate astfel întoarce întreaga omenire la mentalitatea fățiș-imperialistă impusă prin forța armelor.

Ori asta, tot istoria ne poate arăta – de astă dată pozitiv – că nu ne mai putem permite.

Laurențiu Stan

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Expoziția „PLECAT” – O cronică vizuală a migrației românești, prezentată la TIFF.24

Cluj-Napoca găzduiește, în cadrul celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional...

Românii din Marea Britanie, prinși între două lumi și două discriminări

În Marea Britanie, o țară în care comunitatea românească a crescut...

Avem de-a face cu o bulă imobiliară?

Deși în România ne amuzăm adesea cu personajul fictiv Bulă, întrebarea...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Lansare de carte și dialog spiritual la Londra: Părintele Crin-Triandafil Theodorescu și Alice Năstase Buciuta, într-o „Invitație la Credința care vindecă lumea”

Londra, 15 iunie 2025 – Comunitatea românească din Marea Britanie este invitată să participe la un eveniment cultural și spiritual de excepție, „Credința care vindecă lumea”, o conferință și lansare de carte care îl are în prim-plan pe părintele-scriitor Crin-Triandafil Theodorescu, într-un dialog captivant cu renumita jurnalistă și...

Expoziția „PLECAT” – O cronică vizuală a migrației românești, prezentată la TIFF.24

Cluj-Napoca găzduiește, în cadrul celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF.24), o expoziție fotografică profundă și de mare impact: „PLECAT”, semnată de fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu. Expoziția de fotografie documentară poate fi vizitată gratuit la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în perioada 13 – 22 iunie...

Românii din Marea Britanie, prinși între două lumi și două discriminări

În Marea Britanie, o țară în care comunitatea românească a crescut spectaculos în ultimul deceniu, ajungând la peste 1,2 milioane de persoane – poate chiar 1,8 milioane, dacă luăm în calcul numărul celor care au aplicat pentru statutul de rezidență după Brexit – se conturează o realitate...

Avem de-a face cu o bulă imobiliară?

Deși în România ne amuzăm adesea cu personajul fictiv Bulă, întrebarea de azi e cât se poate de serioasă: trăim într-o nouă bulă imobiliară, asemănătoare celei care a devastat Spania începând cu 2008? Am adresat această întrebare câtorva specialiști imobiliari din Spania ale căror opinii publice le urmăresc...

Ce mai înseamnă „acasă” pentru cei plecați? Sau ce am învățat, producând podcastul „România, dincolo de granițe”?

România are o diasporă uriașă, răspândită pe toate continentele. Oficial, vorbim de 5,7 milioane de români stabiliți în străinătate. Neoficial, s-ar putea să fie aproape de 10 milioane. Cine sunt acești oameni? Ce vieți duc? Și cât de mult ne mai pasă, în mod real, de România...

Când jungla se răzbună: Creșterea incidentelor cu animale sălbatice în zonele de expansiune a industriei uleiului de palmier

Industria uleiului de palmier din Sulawesi este un sector economic semnificativ, implicând numeroase companii care defrișează suprafețe întinse de păduri tropicale pentru a planta palmieri. Această expansiune a condus la pierderea biodiversității, distrugerea habitatelor naturale și conflicte sociale în interiorul comunităților locale. Companiile de ulei de palmier din...