AcasăEditorial„Putinismul”, o mentalitate anacronică...

„Putinismul”, o mentalitate anacronică pe care nu ne-o mai putem permite

Imperialismul de tip modern bazat pe strategia dominării prin metode soft-power, marchează și azi mapamondul. Nu numai US, Rusia și China – principalele forțe militare mondiale – dar și alte foste puteri globale precum UK-ul, Franța, Spania, Portugalia și Turcia, încă îl perpetuează. Totuși e bine că numai în trei dintre aceste state găsim o conducere de tip autocrat (Rusia, China și Turcia) și că numai cel putinist este – până acum! – vădit revendicativ-expansionist.

Putin și-a făcut încă din 2004 public cunoscută intenția de a nu accepta niciun fel de influență străină în spațiul ex-sovietic. Consecvent acesteia, a mimat cât a putut democrația și metodele politice moderne, însă nu a ezitat să le încalce apelând la cele mai multe intervenții militare directe ale unui stat în secolul XXI, prin atacurile armate din Cecenia, Abhazia, Transnistria, Osetia, Crimeea, Donețk, Luhansk și recent din Ucraina, atunci când i-a fost amenințată această poziționare. Fermitatea și reacția armată i-au adus susținerea internă dovedită prin cei peste 20 de ani în postura de șef suprem al Rusiei. Asta chiar dacă ultima invazie din Ucraina ar putea fi idelogic comparată cu temeiul pe care românii l-ar invoca pentru a-și recupera vatra strămoșească a Romei de pildă.

Numai că anecdotica anterioară ar putea deveni o reală problemă dacă mentalitatea putinistă ar (re)înfierbanta disputele teritoriale deocamdată mocnite din diferitele colțuri ale lumii: Cipru, Gibraltar, Irlanda de Nord, Basarabia, Kosovo, Regiunea Narva, Gaza, Ceuta, Melia, Taiwan, Guantanamo, Kashmir, Golful Tonkin, Timorul de Est, Insulele Etorofu, Golful Persic, Rio Quarai, Zona Atacama, fără să fi epuizat aici depozitele de dinamită pe care „fitilul Putin” le poate reaprinde la nivel mondial.

Din această cauză mi se pare că principala miză a conflictului armat din Ucraina este eradicarea definitivă din discursul politic internațional a pretențiilor teritoriale bazate pe argumente etnice. Este nu numai o ideologie anacronică secolului care a demonstrat că societățile pluri-etnice pot conviețui pașnic pe baza contractului civil și a comuniunii de valori umaniste, dar și singurul minus al cunoașterii istorice pentru că poate astfel întoarce întreaga omenire la mentalitatea fățiș-imperialistă impusă prin forța armelor.

Ori asta, tot istoria ne poate arăta – de astă dată pozitiv – că nu ne mai putem permite.

Laurențiu Stan

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

„Mâinile Jos!”: Protestele anti-Trump din SUA și lupta pentru democrație marginalizate în presa mainstream

Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației...

Războiul neterminat: DMZ și lecțiile din 1950 pentru lumea de azi

În Seul e destul de frig în martie. Cu toate astea piețele cu mâncare coreeană sunt mereu pline. Se vând clătite cu semințe și miere, dumplings cu carne și legume cu ridichi murate și sos de soia. Peste tot miroase a bunătăți și responsabilii de informații turistice...

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...