Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației Trump. Potrivit organizatorilor, este una dintre cele mai extinse mobilizări anti-Trump din ultimii ani.
Numele campaniei face trimitere directă la apelul adresat liderilor republicani de a renunța la măsurile considerate o amenințare la adresa drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Organizatorii acuză administrația Trump de „cea mai îndrăzneață acaparare de putere din istoria modernă”.
Printre principalele nemulțumiri se numără închiderea birourilor de Securitate Socială, concedieri masive în rândul angajaților federali, reduceri în sistemul Medicaid, subminarea Departamentului de Educație, înăsprirea legislației privind imigrația și anularea politicilor DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune).
„Trump, [Elon] Musk și prietenii lor miliardari orchestrează un asalt total asupra guvernului nostru, economiei noastre și drepturilor noastre fundamentale”, au transmis organizatorii într-un comunicat. „Transferă banii publici, serviciile și instituțiile democratice către ultra-bogați. Dacă nu acționăm acum, s-ar putea să fie prea târziu.”
O rețea amplă de organizații progresiste în spatele protestelor „Hands Off”
Inițiativa „Hands Off” a fost coordonată de un grup divers de organizații progresiste, printre care se numără MoveOn, Mișcarea 50501 și Indivisible. Acestea au revendicat dreptul democratic de a protesta pașnic, un drept despre care afirmă că este acum amenințat de actualul climat politic.
MoveOn, activă încă din anii 1990, este una dintre cele mai influente organizații de advocacy pentru politici publice progresiste, cunoscută pentru campaniile sale masive de mobilizare prin email. De cealaltă parte, Indivisible a fost fondată în 2016, imediat după alegerea lui Donald Trump în primul său mandat, și a devenit rapid un actor vocal în peisajul civic american. Astfel, mișcarea aduce împreună atât organizații cu tradiție, cât și inițiative recente.
Protestele au fost sprijinite de zeci de alte grupuri și inițiative civice, precum Liga Femeilor Votante, Greenpeace sau Campania pentru Drepturile Omului, toate listate oficial ca parteneri pe site-ul mișcării.
Un element notabil a fost implicarea Mișcării 50501 — o denumire care reflectă misiunea sa: „50 de proteste. 50 de state. 1 mișcare.” Apărută inițial pe platforma Reddit, gruparea a luat naștere din discuțiile utilizatorilor despre necesitatea unei mobilizări civice împotriva politicilor promovate de Donald Trump, Elon Musk și aliații lor.
Mișcarea 50501 s-a remarcat prin capacitatea sa de mobilizare rapidă: primul protest a fost organizat pe 5 februarie, cu acțiuni desfășurate simultan în fața parlamentelor statale și a primăriilor din toate colțurile țării. Tot ea a fost și inițiatoarea seriei de manifestații „No Kings on Presidents Day” („Fără regi de Ziua Președinților”), care au avut loc în mai multe orașe, inclusiv la Philadelphia.
Mesaj ferm al protestatarilor: „Respingem fascismul și oligarhia”
Într-un comunicat transmis presei, Mișcarea 50501 a subliniat motivul central al mobilizării: „Actuala administrație a clarificat faptul că îi pasă mai mult de profit decât de oameni. Noi, ca și colectiv, refuzăm să stăm deoparte în timp ce ei continuă să submineze demnitatea comunităților noastre. Nu suntem doar numere sau consumatori. Suntem Poporul. Respingem fascismul. Respingem oligarhia. Respingem ideea că valoarea unei persoane este mai mică decât a alteia.”
Comunitatea online a mișcării s-a extins rapid. Subreddit-ul oficial al Mișcării 50501 a depășit 240.000 de membri, marcând o creștere accelerată a interesului pentru activismul civic și opoziția organizată față de măsurile promovate de Donald Trump și aliații săi.
Contextul actual al protestelor este marcat de o colaborare tot mai strânsă între Trump și omul de afaceri Elon Musk — o alianță percepută de organizatori și o parte a opiniei publice drept o amenințare directă la adresa instituțiilor democratice americane. Concentrarea puterii economice și politice într-un cerc restrâns de influență a fost una dintre principalele teme de critică în cadrul manifestațiilor.
Protestele „Hands Off” s-au transformat într-un adevărat val de mobilizare națională, reflectând adâncimea nemulțumirilor publice. Cu peste 1.200 de evenimente organizate în toate cele 50 de state și o participare estimată la peste 500.000 de persoane, mișcarea a captat atenția națională. Cea mai mare adunare a avut loc în capitala Washington, D.C., unde aproximativ 20.000 de protestatari s-au strâns în fața Capitoliului pentru a-și face vocile auzite.
Români din diaspora, în prima linie a protestelor: „Nu vreau să mai trăiesc niciodată sub dictatură”
Printre sutele de mii de participanți la protestele „Hands Off” s-au numărat și români stabiliți în Statele Unite. Unii dintre ei și-au asumat riscuri personale și profesionale, conștienți că implicarea publică într-o mișcare politică poate atrage represalii, inclusiv pierderea locului de muncă sau complicații legate de statutul lor de rezidenți.
Am stat de vorbă cu D.G., un medic internist în vârstă de 56 de ani, originar din România, care a participat activ la manifestații:
Reporter: Ce te-a motivat să iei parte la protest?
D.G.: Nevoia de a face ceva împotriva dictaturii care se instalează aici. De a arăta că lumea nu e de acord cu ce se întâmplă. Câți vor putea aresta?
Rep.: Crezi că participarea ta va avea un impact real?
D.G.: Probabil că nu. Mi-e teamă că e nevoie de mai mult. Dar e un început, și cu cât suntem mai mulți, cu atât suntem mai greu de amuțit.
Rep.: Cum te simți la locul de muncă după revenirea lui Trump?
D.G.: Sunt medic internist și am stat 20 de ani în România sub dictatură. Am mulți colegi care susțin protestele, dar din păcate cei din staff, nu. Aș vrea să nu mai trăiesc ce am trăit în România sub Ceaușescu!
Rep.: Cum a fost la protest? Ce ai simțit acolo?
D.G.: A fost o senzație remarcabilă, de camaraderie, cum n-am mai simțit de la Revoluție sau de la Piața Universității pe vremea Golanilor. Erau oameni în bastoane, veterani în scaune rulante motorizate. Steagul NATO, al Ucrainei, și o adevărată paradă de pancarte smart and funny. Soțul a fost foarte stresat că merg la protest – chiar s-a temut că trebuie să vină să mă scoată pe cauțiune din închisoare. În seara aceea a venit cu mine la un dans și apoi a dormit în mașină… cred că s-a temut că mă mut la protestul din orășelul vecin.
Rep.: Ce speranțe ai pentru viitorul tău și al SUA?
D.G.: Să nu ajungem niciodată înapoi în dictatură – înapoi pentru mine, care am trăit 19 ani în dictatură.”
M.M., în vârstă de 59 de ani, este cercetător științific stabilit în Ohio. A participat la unul dintre protestele „Hands Off”, în ciuda vremii nefavorabile și a contextului politic ostil din zona în care locuiește. Pentru el, lupta împotriva autoritarismului nu este doar o chestiune politică, ci una profund personală.
Reporter: Care a fost motivația ta principală pentru participarea la protest?
M.M.: Pentru a arăta opoziția față de politicile administrației Trump și față de alunecarea clară spre autocrație — de fapt, kleptocrație — și dictatură!
Rep.: Crezi că protestul va avea un impact concret?
M.M.: Nu. Dar dacă nu ne spunem părerea, garantată de Constituție, atunci în ce fel de lume vrem să trăim? Am trăit mai bine de 20 de ani în dictatura securisto-comunistă din România. Nu mai vreau vreodată așa ceva! Mi-am jurat asta în decembrie 1989.
Rep.: Cum e viața profesională pentru tine în America post-Trump?
M.M.: Sunt cercetător științific și lucrez la o companie de instrumentație din Ohio, într-o zonă semi-rurală tipică pentru Midwest. Mă simt OK la muncă, cei cu studii superioare gândesc similar. Dar majoritatea celor care ‘muncesc, nu gândesc’ sunt suporteri MAGA — pe față sau tacit. Aceeași falie ca și în România: ignoranță și lipsă de educație.
Rep.: Cum a fost protestul din Ohio?
M.M.: A fost… ud! A plouat aproape continuu. Aproximativ 800 de oameni au venit, un număr surprinzător având în vedere condițiile meteo, comunitatea mică și faptul că zona e în proporție de 60% pro-Trump. Am simțit că unirea face puterea. ‘Nu mor caii când vor câinii!’
Rep.: Ce speri pentru tine și pentru viitorul SUA?
M.M.: Îmi doresc sănătate. Și ca SUA să revină la norme democratice și respectul legii. Restul va veni de la sine. Dar nu sunt foarte optimist – va fi greu. Și o luptă de durată!
Protestele „Hands Off!” și tăcerea presei mainstream
Deși protestele „Hands Off!” din 5 aprilie au mobilizat milioane de oameni în toate cele 50 de state americane, fiind relatate de organizații de presă de renume precum AP News, Vanity Fair, Time și Vogue, acoperirea acestora în presa mainstream a rămas surprinzător de limitată. Această discrepanță ridică întrebări serioase despre modul în care se construiește agenda publică și cât de mult aceasta este influențată de interese politice și economice.
Absența acestor proteste din mediile de informare tradiționale sugerează o filtrare a informației în peisajul mediatic american – mai ales într-un context în care vocile critice față de politicile administrației și de sprijinul bipartizan pentru conflictele externe devin tot mai greu de auzit. Faptul că inclusiv presa liberală a ales să nu publice foarte multe informații poate indica nu doar o cenzură tacită, ci și o complicitate periculoasă în menținerea unei narațiuni convenabile, unde disidența reală este marginalizată. Tăcerea, în acest context, poate deveni un instrument politic la fel de eficient ca și propaganda.
Viorica Bold
