Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat și mii de oameni din regiunea separatistă au rămas fără curent electric și încălzire. La o lună mai târziu, oamenii din zonă se confruntă cu aceleași probleme deoarece demersurile de rezolvare au fost neproductive, Rusia continuă să amenințe, iar rezultatul este în continuare nefavorabil pentru populație.
În 27 ianuarie, ISW analiza astfel problema transnistriană:
„Autoritățile transnistrene au refuzat anterior ofertele de ajutor din partea Moldovei și a Ucrainei, apelând în schimb la scheme care implică furnizarea directă sau indirectă de către Moscova a unei cantități suficiente de gaz către republica separatistă pentru a acoperi doar necesitățile sale interne de energie electrică. Oficialii ucraineni și moldoveni au remarcat că Rusia încearcă să utilizeze criza de gaz fabricată pentru a influența opinia publică moldovenească înaintea alegerilor parlamentare moldovenești din vara anului 2025. Acceptarea de către Transnistria a posibilelor oferte de ajutor ucrainene și moldovenești și furnizarea ulterioară de energie electrică mai ieftină către restul Moldovei ar perturba eforturile Rusiei de a utiliza criza energetică pentru a consolida dependența economică a Transnistriei de Moscova, pentru a poziționa Rusia ca salvator și binefăcător al republicii separatiste și pentru a utiliza orientarea Chișinăului către energie electrică europeană la prețuri mai ridicate ca parte a narativelor anti-UE ale Moscovei.”
Cu alte cuvinte, Rusia poate folosi acum situația prin care susține că gazul european este mai scump și deci la alegerile care vin, UE este un actor care încearcă să profite de situație mai mult decât Rusia care ar fi putut furniza gaz mai ieftin.
În același timp, este important de menționat și că regiunea separatistă nu a plătit niciodată gaz rusesc deoarece a fost considerată o zonă privilegiată. Acest aspect va fi, cel mai probabil, folosit în campanie pentru a influența deciziile alegătorilor la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Această argumentare politică anti-UE care ar pune cetățenii în situația de a achita gazul consumat la prețuri mari va fi în directă defavoare pentru candidații pro UE.
Regiunea transnistreană a acumulat de-a lungul anilor datorii semnificative pentru gazul furnizat de Gazprom, însă autoritățile de la Chișinău nu recunosc această datorie ca fiind a Republicii Moldova. Președintele Maia Sandu a declarat că Moldova nu va recunoaște niciodată datoria Transnistriei pentru gaz, subliniind că aceasta este responsabilitatea administrației de la Tiraspol.
De asemenea, șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, a afirmat că întreprinderea nu furnizează gaz gratuit regiunii transnistrene și că toate datoriile Tiraspoltransgaz sunt înregistrate. El a precizat că datoriile regiunii transnistrene nu sunt puse pe seama consumatorilor de pe malul drept al Nistrului.
În contextul unor eventuale livrări de gaz din România, Maia Sandu a menționat că regiunea transnistreană va primi gaz doar dacă va plăti pentru el, similar cu partea dreaptă a Nistrului.
Astfel, deși regiunea transnistreană a beneficiat de gaz fără a efectua plăți, datoriile acumulate sunt înregistrate și nu sunt recunoscute de autoritățile de la Chișinău ca fiind ale Republicii Moldova.
În data de 1 februarie a acestui an, tot ISW accentuează ideea că Moscova va folosi contextul socio politic de la Tiraspol pentru a influența alegerile și avertizează asupra acestui fapt:
„Acceptarea de către Transnistria a ajutorului UE diminuează considerabil influența economică a Rusiei asupra Transnistriei, deoarece livrările gratuite de gaz rusesc către centrala electrică a Transnistriei susțineau exporturile de electricitate care susțineau bugetul Transnistriei. Autoritățile ruse și pro-Kremlin din Transnistria vor încerca, cel mai probabil, să exagere rolul Rusiei în furnizarea către Transnistria a unui finanțări limitate pentru achiziții de gaz începând de la mijlocul lunii februarie, pentru a promova Rusia ca binefăcător și salvator al Transnistriei. Finanțarea UE pentru achizițiile de energie electrică ale Moldovei va degrada, de asemenea, eficacitatea narativelor rusești anti-UE, în special a celor despre orientarea Moldovei către energie electrică europeană la prețuri mai ridicate, înaintea alegerilor parlamentare moldovenești din vara anului 2025.”
E foarte probabil, deci, că Rusia a cerut o notă de plată Transnistriei pentru prima dată pentru că s-a decis să profite de alegeri pentru a destabiliza. Poziționarea pe hartă a conductelor de gaz poate fi un aspect care, de asemenea, trebuie urmărit, deoarece conducta care trece din Rusia, prin Ucraina și apoi spre Transnistria și Moldova apare într-un punct important al conflictului ruso-ucrainean, și anume una din zonele de contra ofensivă a armatei ucrainene pe teritoriul rus. Este de asemenea, foarte probabil că acest aspect să fi cântărit în luarea deciziei de a lua o poziție geo strategică față de Transnistria, mai ales în condițiile în care conducta oprită a fost de pe teritoriul ucrainean.
O altă concluzie păgubitoare pentru transnistrieni este că Autoritățile de la Chișinău au confirmat că gazul furnizat actualmente de către UE către Transnistria este destinat exclusiv menținerii presiunii în sistemul de conducte. Această măsură a fost necesară pentru a asigura funcționarea tehnică a infrastructurii și pentru a preveni deteriorarea acesteia.
Reprezentanții guvernului moldovean au subliniat că înțeleg dificultățile cu care se confruntă locuitorii din Transnistria, dar au menționat că prioritatea lor este să asigure un preț echitabil la gaz pentru toți consumatorii, inclusiv pentru cei din regiunea transnistreană, repliindu-se atfel din nou pe influența din est.
Cu toate acestea, lipsa gazului pentru uz casnic afectează grav calitatea vieții locuitorilor din Transnistria. Aceștia se confruntă cu dificultăți în prepararea hranei, încălzirea locuințelor și alte activități de bază.
Viorica Bold
