Prima oară am auzit de Călin Georgescu în 2014, urmărind dezbaterile think-tank-ului elitist reunit sub numele „Clubul de la Roma” și care ajunsese pe atunci cel mai vizibil for mondial ce propunea printre altele Distributismul ca alternativă la Capitalism pentru evitarea întoarcerii la Socialism. O alternativă valoroasă măcar pentru că se bazează pe o observație pertinentă ce relevă că „prea mult Capitalism înseamnă totuși prea puțin capitaliști”.
E drept că l-am confundat atunci, datorită numelui, cu economistul american de origine română Nicolae Georgescu, cel ce ne lăsase prin teoría entropiei economice o soluție originală asupra problemelor mondiale evidențiate de ecologiști.
Observându-i și atunci firava prestație publică m-a surprins asocierea sa la o organizație de anvergura „Clubului” precum și notorietatea mai mare pe care deja o câștigase în fața unor alți colegi români de real prestigiu, precum academicienii Solomon Marcus sau Mircea Malița. M-am gândit însă că aceasta se datorează vitalității dată de diferența de vârsta față de aceștia, așa că am ignorat atunci scenariile conform cărora fusese integrat în Club pe aceiași filieră pe care intrase și Mugur Isarescu.
Azi, după surprinzătorul rezultat înregistrat în primul tur al prezidențialelor, nu mai pot însă ignora asta.
Urmează turul doi și mă încearcă din nou același sentiment de nedumerire care l-a făcut un personaj celebru pe domnul Spirache.
Laurențiu Stan | Elche, Spania
