22 august 2024: Prima vizită a unui șef de stat german în Moldova din ultimii 12 ani – o vizită aflată sub semnul solidarității, așa cum a fost ea numita în presa germană.
Un editorial de Dorina Achelăriței | Berlin, Germania
La Chișinău vor avea loc alegeri în octombrie, iar sprijinul Berlinului este esențial pentru realegerea Maiei Sandu în funcția de președinte, deoarece alegerile vor fi în același timp un referendum pentru aderarea Moldovei la UE. Prin urmare, Europa trebuie să fie cât mai prezentă posibil pentru a contracara nu doar spectrul, mai mult sau mai puțin vizibil al Rusiei în zonă, ci mai degrabă propaganda Kremlinului, mult mai periculoasă decât cele câteva mii de soldați staționați încă în Transnistria.
Scholz a promis guvernului pro-european Sandu sprijinul Germaniei și s-a declarat încrezător în eforturile prezente și viitoare ale micului stat de a atinge standardele europene – fiind binecunoscut faptul că tratativele vor avea o durată cel puțin considerabilă. Fosta republică sovietică dă dovadă de o „dorință remarcabilă de reformă”, a explicat cancelarul.
UE și Republica Moldova au demarat chiar în această vară discuțiile de aderare. Moldova, Ucraina și Georgia sunt candidate la aderare din decembrie 2023.
E așadar nevoie de răbdare și tutun. Dar și de surse de energie alternativă: tocmai de aceea Germania s-a asigurat că Moldova renunță mintenaș la gazul de proveniență rusească. Energia electrică vine demult dinspre Europa, pentru a se contracara și în acest mod influența Rusiei – este deci în interesul strategic al UE ca Moldova să-și continue parcursul european și să se distanțeze de Kremlin.
Ajungând și la chestiunea războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei: să nu uităm că Moldova a găzduit în primele luni cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. De la începutul războiului, peste 1 milion de ucraineni s-a refugiat în Republica Moldova, majoritatea femei și copii. Iar UE va continua să sprijine guvernul moldovean întru gestionarea fluxului de refugiați, chiar dacă, în momentul de față (conform datelor din mai 2024), doar 118.000 de ucraineni se mai află pe teritoriul Moldovei.
Cât despre fondurile alocate Ucrainei, Scholz a declarat că Germania va continua să ofere Kievului ajutor militar considerabil – în ciuda dezbaterilor despre noile reduceri ale bugetului pe 2025. „Vom sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar și vom continua să fim cel mai mare susținător național al Ucrainei în Europa.”
Dar desigur, toate aceste promisiuni făcute Moldovei în contextul procesului de aderare la UE nu sunt chiar gratuite: „contra serviciul” include un acord pe chestiuni de migrație.
Scholz a subliniat că este sigur că foarte curând se va ajunge la un acord: „Nu există probleme strategice și practice cheie care să nu poată fi rezolvate.” Iar Sandu a susținut că moldovenii din „diaspora extinsă” din Germania ar trebui să se întoarcă în țară, scopul fiind promovarea dezvoltării economice a Republicii Moldova.
Republica Moldova fusese deja clasificată de guvernul federal drept o așa-numită „țară de origine sigură”, ceea ce reduce procedurile de azil. Mereu pregătit, așa cum îi și stă bine unui lider german, Cancelarul a fost însoțit la Chișinău de către Reprezentantul Special al Guvernului Federal pentru Acordurile privind Migrația, Joachim Stamp.
Toate aceste eforturi ale guvernului Scholz de a demonstra coeziune în interiorul propriului guvern orientat în mod clar spre Europa vin taman în timp ce pe meleaguri nemțești, mai exact în Turingia și Saxonia, sunt pe cale să înceapă alegerile regionale. Aici pericolul iminent este AfD, care, conform tradițiilor și așteptărilor locale, va avea de câștigat și va purta cel puțin aceste două landuri într-o direcție total opusă celei europene.
Chiar dacă Bjorn Hocke rămâne un proscris în fața Tribunalului Constituțional pentru afirmațiile sale naziste, partidul se bucură încă de o popularitate în creștere (locul 2 la europarlamentare)… și de o impunitate pe măsură: mai nou, directorul complexului muzeal Buchenwald (unul din lagărele de concentrare cele mai temute în timpul celui de-al treilea Reich), a început să primească amenințări din pricina poziției sale critice contra AfD.
Mai dificil va fi acum de menținut cursul european al guvernului și din pricina atentatului de săptămâna trecută de la Solingen, în care trei persoane au fost înjunghiate de un autodeclarat membru al Statului Islamic. Din păcate, originea non-germană a atentatorului va fi instrumentalizată de către AfD pentru retorica neonazistă împotriva imigranților în general…
Dorina Achelăriței este jurnalist independent în domeniul politică internațională și migrație (Germania, Europa de Est și Turcia), domiciliat din 2009 in Europa (50% la Berlin), specialist în comunicare și relații internaționale, iubitor de artă, multiculturalism și orizonturi orientale.
