Numărul occidentalilor care trăiesc în Bali a crescut semnificativ în ultimul deceniu, datorită schimbării paradigmei după pandemie care a încurajat stilul de viață nomad digital. Afluxul de străini a avut impact în ceea ce privește creșterea turismului, cheltuielile și stilul de viață al occidentalilor, tot mai atrași de ideea de a combina utilul cu plăcutul, au stimulat economia locală.
Cu toate astea, există o presiune asupra infrastructurii, conducând la provocări în domenii precum transport, care momentan este sufocat de numărul mare de vehicule și de străzile înguste și nemarcate, de gestionarea deșeurilor care cresc de la an la an în cantitate și nu în ultimul rând, scumpirea locuințelor cu oferte tot mai puține pe piață și folosirea și raționalizarea apei potabile. (Majoritatea caselor ocupate de occidentali folosesc apă în exces pentru piscine sau fântâni interioare, în timp ce în casele localnicilor apa potabilă ajunge mai greu iar pânza freatică are de suferit).
Costul vieții a crescut foarte mult datorită acestor schimbări iar cererea crescută pentru locuințe și alte resurse a dus la creșterea prețurilor, afectând localnicii care plătesc sume mai mari pentru servicii care în alte zone ale Indoneziei sunt mult mai ieftine.
Prezența occidentală domină multe domenii de interes și în rândul serviciilor. Australienii, europenii (în special din Marea Britanie, Franța și Germania) și americanii reprezintă o parte substanțială a rezidenților străini.
Un articol de Viorica Bold | Bali, Indonesia
În Indonezia, datorită faptului că infrastructura de gaz este destul de dificil de susținut din multe motive, guvernul a decis să subvenționeze pentru populație butelii de mici dimensiuni care se pot achiziționa aproape de la orice magazin și pot fi cumpărate la un preț mic.
Un caz specific în care s-a pus accentul de către politicieni pe inegalitate a fost achiziționarea acestor butelii de mici dimensiuni (3 kg) care sunt folosite des în gospodării sau în restaurante cu specific local, de către expați, care în acest mod profită de subvenționare deși au posibilități materiale peste cele ale localnicilor.
Politicile privind subvențiile pentru energie, inclusiv pentru gaz, sunt modificate frecvent de către guvernul indonezian, datorită condițiilor economice și priorităților politice. În acest context, Ni Luh Putu Ary Pertami Djelantik, senator din regiune, Reprezentant al Consiliului din Indonezia, s-a plâns pe rețelele de socializare că occidentalii folosesc mai des buteliile subvenționate de stat decât ar trebui:
„Este clar că există anumite criterii pentru a obține o butelie de gaz de 3 kg. Cine are dreptul să o primească? Care este limita de venit? Așa ceva!? Guvernul ar trebui să facă o campanie de informare urgentă. Oamenii se chinuie să găsească gaz și ajung la disperare. Străinii profită de situație și iau ceea ce le aparține celor săraci.”
Oamenii nu înțeleg clar care sunt criteriile pentru a beneficia de această subvenție, deoarece guvernul nu le comunică localnicilor corect informații despre drepturile lor. Această problemă este deosebit de acută în zonele cu venituri mici, unde gazul de 3 kg este considerat un bun de primă necesitate.
Astfel s-a presupus că penuria de butelii subvenționate e datorată faptului că expații profită de situație, deși de situație a profitat de fapt mafia locală care și-a propus ca și afacere mutarea gazului din buteliile mici (subvenționate), în altele mai mari pentru a profita și pentru a-l vinde (oricui, de altfel) la un preț mult mai mare. Asta a dus la tragedia din duminica de 9 iunie, 2024 când la un depozit GPL (gaz petrolier lichefiat) de pe strada Cargo Taman I, Ubung Kaja, Denpasar, a avut loc un incendiu într-un loc izolat, în urma căruia 18 oameni și-au pierdut viața.
Sukojin Bintang Bagus Perkasa, așa zisul proprietar, a dezvoltat o afacere în urma căreia o cantitate mare de butelii de gaz de 3 kg, care sunt subvenționate de stat, erau folosite pentru a obține butelii mai mari (de 12 și 50 kg) prin amestecarea gazului subsidiat cu cel nesubvenționat. Această practică ilegală a dus la o penurie de butelii de gaz de 3 kg de pe piață, acestea fiind redirecționate către producerea de butelii mai mari și mai profitabile.
Modul în care aceste persoane au decedat este și mai sinistru decât faptul că s-a profitat de pe buteliile subvenționate: fiind afacere ilegală, cei care munceau acolo nu aveau voie să iasă, iar clădirea era închisă pe timpul nopții pentru ca afacerea să nu fie descoperită de către autorități. Deși aceasta a luat foc, angajații nu au putut fugi. Iată ce relatează un ziar local:
„În urma investigației, s-a constatat că poarta era închisă, dar nu încuiată. A fost forțată în timpul incidentului”, a declarat șeful poliției criminale din Denpasar, Kompol Laorens Rajamangapul Heselo, pentru detikBali, duminică (16 iunie 2024).
Potrivit declarațiilor martorilor, Laorens a declarat că mai mulți muncitori au strigat după ajutor din interiorul depozitului de GPL. Deoarece lacătul era încă pe poartă, localnicii au luat inițiativa de a forța poarta pentru a salva muncitorii prinși în interiorul depozitului.
Nu după mult timp, câțiva muncitori au reușit să scape sărind peste zid. Laorens nu a putut încă trage o concluzie cu privire la faptul dacă lacătul care era încă pe poarta închisă a contribuit la faptul că mai mulți muncitori au suferit arsuri.
Potrivit acestuia, martorii interogati nu au putut oferi informații clare cu privire la dificultățile cu care s-au confruntat muncitorii pentru a ieși și a fi prinși în flăcări. „Nu am găsit niciun martor care să poată explica acest lucru. Martorii au spus doar că ușa era închisă atunci”, a adăugat Laorens.
Până în prezent, poliția nu a putut stabili cauza incendiului la depozitul de GPL. Cu toate acestea, poliția l-a desemnat pe proprietarul depozitului de gaz GPL CV Bintang Bagus Perkasa, Sukojin (50 de ani), ca suspect.
Anterior, Laorens a menționat că mirosul de gaz era încă puternic la locul incidentului. Potrivit acestuia, poliția nu a putut interoga victimele care au supraviețuit din cauza arsurilor grave și a stării de inconștiență. Ancheta s-a concentrat pe interogarea a șapte martori oculari.
Poliția nu a putut încă confirma activitatea de amestecare a gazului care avea loc în depozitul de GPL. „Încă investigăm. Avem nevoie de dovezi cu privire la modul în care s-a desfășurat activitatea și ce instrumente au fost folosite”, a spus Laorens, sâmbătă.
După acest incident, nici un politician nu a mai comentat folosirea buteliilor subvenționate de către emigranții occidentali. Dar au ieșit la iveală alte probleme pe care mulți vestici de obicei nu le cunosc sau le ignoră atunci când merg pe insulă în concedii luxoase, sau în căutarea unei vieți mai ieftine și a unor facilități care ar costa mult mai mult în alte state din care provin.
Campania împotriva expaților, pornită chiar de către reprezentanți ai guvernului, în condițiile în care aceștia nu știau că teoretic buteliile sunt pentru localnici, lasă un semn de întrebare. S-a investigat adevărata cauză care a produs penuria de gaz, care era de fapt afacerea ilegală (probabil nu singura), abia după tragedie.
Cu toate acestea, Bali rămâne una din destinațiile principale atât turistice cât și o variantă de locuit pe termen mai lung pentru cei care lucrează online. Până la urmă poate contează și modul în care occidentalii profită de diferite contexte sociale sau culturale pentru că prin ele se pot adapta mai ușor, dar astfel ajung să ignore ceea ce le pare incomod.
De asemenea, autoritățile indoneziene trebuie să reacționeze în urma tragediei și să revină asupra opiniilor referitoare atât la expați, cât și la afaceriștii locali.
(Sursa foto: https://azralaw.com – „How To Become Digital Nomad in Bali Indonesia? Visa and Legal Guide”)
Viorica Bold este absolvent de Filologie și Științe Politice, doctor în filologie, fost consilier parlamentar și autor al unui volum de Estetică și Teoria Literaturii pe tema realismului magic. Publică articole și reportaje din Asia, unde a fost stabilită o perioadă, și de pe alte continente unde călătorește des.
Cu susținerea Comunității Declic și a comunității locale a înființat Asociația EcouRovinaBucureșci, din județul Hunedoara, având scopul de a închide proiectul minier din zonă. Împreună cu Declic, a acționat în judecată firma exploatatoare, Samax, Agenția de Mediu din Hunedoara și Ministerul Mediului.
