AcasăEditorialKamala și Joe

Kamala și Joe

Joe Biden, Președintele SUA, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă. Imediat după aceea și-a anunțat și susținerea sa pentru nominalizarea Kamalei Harris pentru funcția de președinte din partea Partidului Democrat.

Este un eveniment de o raritate istorică remarcabilă. În aproape 250 de ani de existență a Statelor Unite ale Americii lucrul acesta s-a întâmplat de două ori. George Washington a anunțat în 1798 că după două mandate se retrage, deși lumea l-ar fi vrut atunci președinte pe viață, stabilind cutuma a maximum două mandate, cutumă devenită lege după al doilea război mondial (pentru a preveni un nou Franklin Delano Roosevelt, care a avut patru mandate). Lyndon Johnson a anunțat că nu candidează pentru un al doilea mandat în 1968, în timpul războiului din Vietnam. Deci din 46 de președinți de până acum ai Americii, doar doi s-au retras când ar mai fi putut candida pentru un nou mandat.

În istoria universală fenomenul e și mai rar, trebuind să mergem în Republica Romană, la Cincinatus, ca să mai găsim un exemplu de renunțare benevolă la putere. Nu includem aici cazurile de abdicare ale unor monarhi care au fost forțați să o facă, și nici pensionarea Papei Benedict, care are totuși alt rol.

Trăim așadar un moment istoric.

Biden era în fapt the presumptive nominee, candidatul presupus, al Partidului Democrat. Asta înseamnă că el câștigase alegerile primare (în fiecare stat) și câștigase delegații la Convenția Națională a partidului, delegați care erau obligați să îl voteze pe el (pledged delegates). Dar nominalizarea propriu-zisă încă nu a avut loc, convenția fiind în luna august.

Renunțând la nominalizare, Biden practic eliberează delegații să voteze cu cine vor pentru candidatul partidului.

Anunțând susținerea sa pentru Kamala Harris, Biden a mișcat însă apele. În mai puțin de două zile de la anunț, vasta majoritate a delegaților aleși la convenție și-au anunțat susținerea pentru Kamala, în așa fel încât acum ea este the presumptive nominee.

De ce e Kamala potrivită?

Experiența ei în guvernare este vastă. Înainte de a fi vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii în ultimii patru ani, ea a fost senatoare, iar mai înainte procuror general al statului California. Ca vicepreședinte a fost pregătită să preia atribuțiile președintelui imediat, în caz de necesitate.

Spre deosebire, când Trump a devenit președinte, avea zero experiență într-o funcție publică aleasă sau numită. Trump avea doar experiența conducerii unei companii private, unde făcea ce voia el și unde totul se negocia și renegocia, în baza unei gândiri tranzacționale.

Cum schimbă asta cursa prezidențială in SUA

Numirea lui Harris pentru candidatură a energizat susținătorii Partidului Democrat. Peste noapte au apărut donații de la oameni de rând totalizând peste 100 de milioane de dolari, iar peste 100 de mii de voluntari si-au anunțat intenția de a participa în campanie.

Toata strategia optimizată a campaniei lui Trump, că Biden e de fapt un bătrân neputincios, e bună de aruncat la coș acum. Dintr-o dată, oponentul lui Trump e o femeie cu 18 ani mai tânără decât el.

Mai mult, campania oferă acum perspectiva procuror (Harris) vs. condamnat penal (Trump). Ce putem fi siguri e că Harris nu va scrie din Biroul Oval cecuri către un avocat care a plătit o actriță porno pentru tăcere, cecuri pe care să le denumească cheltuieli avocațiale.

Dan Cazacu | Maryland, SUA


Constantin Dan Cazacu a studiat Matematica la Universitatea din București (licență 1990) și University of Missouri, USA (PhD 1998). A lucrat timp de 26 de ani în managementul de risc pentru mai multe companii de asigurări.

În SUA din 1992, locuiește cu soția în Maryland din 2019.

Pasiunea pentru predarea matematicii și pentru învățământ în general a continuat și după studii, cu cursuri predate la Maryville University în St. Louis si voluntariat in cadrul unui ONG care ii pregătește pe copiii excepționali din clasele VI-VIII.

Dan Cazacu are un copil, fiica lui tocmai absolvind Universitatea Columbia în New York.

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu vs. Hamas: game over?” Acum, un an mai târziu, scriu iarăși despre o confruntare din Orientul Mijlociu, fără a mai adăuga vreun semn al întrebării. De această dată, în ziua de 7 decembrie 2024, Recep Tayyip...

Wind of Change: Germania la 35 de ani de la căderea Zidului

Început de decembrie 2024 - nu doar România se află la răscruce de vânturi: și Germania (surprinzător, dar adevărat), trece printr-o perioadă tulbure. Volkswagen este în cădere liberă, guvernul a căzut deja, coaliția s-a destrămat, iar alegerile din februarie sunt așteptate cu neliniște - partidul de extremă...

Profeții noilor ultranaționalisme: de la AfD și Höcke la Călin Georgescu

Ce a lipsit scenei politice românești în ultimii 35 de ani? In mod decisiv, figura unui profet. Un prooroc al unei glorii viitoare, atât de râvnite… Călin Georgescu a ajuns pe nesimțite în turul 2 al alegerilor prezidențiale din România anului 2024. Incredibil, dar adevărat. Un candidat ce...