Într-un editorial foarte tăios la adresa Comisiei Europene, jurnalistul Virgil Burlă critică Raportul de țară al acestei instituții despre statul de drept în România, al cărui conținut este considerat cinic și deconectat de realitate.
În ultimul său Raport de țară publicat recent, Comisia Europeană laudă autoritățile române pentru combaterea corupției la nivel înalt, însă jurnalistul remarcă în editorialul său publicat pe platforma PressHub faptul că dosarele reale de corupție se limitează la câțiva politicieni locali și un deputat minor, indicând o lipsă de acțiune împotriva corupției adevărate. În plus, afirmațiile Comisiei despre eficiența căilor de atac pentru magistrații hăituiți sunt văzute ca o ignorare a stresului și dificultăților prin care aceștia trec.
De asemenea, Raportul este acuzat de rea-credință pentru că minimizează problemele legate de finanțarea netransparentă a mass-mediei private de către partidele politice și laudă un cadru juridic considerat de autor insuficient.
Progresele menționate de Comisie în aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneția sunt puse sub semnul întrebării, având în vedere frica persistentă în sistemul judiciar și lipsa condamnărilor pentru magistrații corupți, după ce DNA și-a pierdut competența în acest domeniu.
Comisia Europeană este acuzată că închide ochii la deciziile controversate ale Curții Constituționale și la neglijarea deciziilor CJUE de către instanțele românești. Raportul laudă activitatea ANI și modificările legislative recente, dar autorul consideră că acestea sunt doar aparențe.
În final, se subliniază că UE pare să ignore problemele democratice din România, permițând puterii politice locale să își mențină privilegiile și să opereze la limita legilor.
Un editorial de: Virgil Burlă | PressHub
O serie de afirmații din Raportul de țară privind statul de drept din România al Comisiei Europene se remarcă printr-un cinism înfiorător.
O astfel de frază ruptă de realitate spune că „autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”. Luați listele comunicatelor DNA și ale Parchetului General de anul trecut și identificați cazurile de corupție la nivel înalt.
Exceptând doi baroni locali căzuți în dizgrația partidelor de la guvernare și a unui deputat din opoziție care a păscut oile în lucerna unui vecin, nu o să găsiți dosare de corupție la nivel înalt.
„Unele sancțiuni disciplinare impuse de Consiliul Superior al Magistraturii au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce demonstrează eficiența în continuare a căilor de atac” este o altă afirmație năucitoare cu referire la magistrații incomozi hăituiți de sistem.
Să ignori stresul provocat de anchetele deschise de Inspecția Judiciară împotriva magistraților nealiniați, să omiți faptul că unii dintre ei au fost lăsați fără venituri ani de zile, să minimalizezi faptul că cei anchetați au fost nevoiți să-și găsească avocați dispuși să se pună rău cu CSM, presupune o doză extremă de insolență.
[…]
Tot mai multe voci susțin că, de câțiva ani, organul executiv al UE întoarce capul când vine vorba să analizeze democrația din România. De dragul majorității din Parlamentul European și cu sperietoarea de paie a extremiștilor în spate, marea coaliție politică din țară și-a securizat privilegiile, și-a asigurat impunitate și își vede liniștită de afaceri la limita legilor proaste pe care le promovează.
Prioritățile la granițe fiind altele, statul de drept din România a fost pus în așteptare, atât de puterea politică din țară, cât și de Comisia Europeană, acest gardian al tratatelor aproape facultative.
Citește editorialul integral în PressHub
Raportul din 2024 al Comisiei Europene prvind statul de drept poate fi descărcat de aici:
