Ministerul Afacerilor Externe al Armeniei a anunţat vineri recunoaşterea oficială a statului Palestina în scopul obţinerii păcii în Orientul Mijlociu, subliniind „situaţia critică din Gaza”, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
„Reafirmându-şi respectarea dreptului internaţional şi a principiilor egalităţii, suveranităţii şi coexistenţei paşnice a popoarelor, Republica Armenia recunoaşte statul Palestina”, a afirmat ministerul într-un comunicat, subliniind că „Erevanul doreşte sincer obţinerea unei păci durabile în regiune”.
Armenia sprijină o rezoluţie a ONU privind încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza şi este în favoarea unei soluţii a două state la conflictul israeliano-palestinian.
La sfârşitul lunii mai, Spania, Irlanda şi Norvegia au recunoscut oficial statul Palestina, provocând nemulţumirea autorităţilor israeliene.
În același timp, Nikol Pașinian, președintele Armeniei a declarat că părăsește alianța militară cu Rusia. „Vom părăsi” Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) a Kremlinului și „noi vom decide momentul când vom ieși”, a spus el. „S-a dovedit că membrii alianței nu își îndeplinesc obligațiile contractuale, dar plănuiesc un război împotriva noastră împreună cu Azerbaidjan”, a mai spus Pașinian. Alianța militară pe care Rusia a înființat-o pentru a contracara NATO este formată din șase foste state sovietice: Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.
Ca Reacție la aflarea recunoașterii statului, Hussein al-Sheikh, un oficial de rang înalt din Autoritatea Palestiniană, a salutat această mișcare. „Aceasta este o victorie pentru dreptate, justiție, legitimitate și lupta poporului nostru palestinian pentru eliberare și independență, Mulțumim, prietenul nostru Armenia!” a declarat acesta pe rețelele sociale.
Armenia a declarat că susține, de asemenea, o rezoluție a Națiunilor Unite privind un armistițiu imediat în războiul dintre Israel și Gaza și că este în favoarea unei soluții cu două state pentru conflictul israeliano-palestinian.
Nagorno-Karabakh și Palestina – două state cu recunoaștere internațională limitată într-un context geo politic complicat
Să nu uităm că în Armenia are loc de mai mulți ani Conflictul din Nagorno-Karabakh care este unul din cele mai complexe și persistente conflicte din regiunea Caucazului de Sud.
Nagorno-Karabakh este o regiune montanoasă majoritar locuită de armeni, dar care a făcut parte din RSS Azerbaidjanului în perioada sovietică. După destrămarea Uniunii Sovietice, a izbucnit un conflict între Armenia și Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii.
În 1988, Nagorno-Karabakh și-a declarat independența față de Azerbaidjan, ceea ce a declanșat un conflict violent în care au fost implicați militari și civili din ambele părți. Conflictul s-a intensificat în anii 1990, culminând cu un război între Armenia și Azerbaidjan care a dus la pierderi umane semnificative și la părăsirea regiunii de către majoritatea azerilor și a altor grupuri etnice. În 1994, a fost semnat un acord de încetare a focului mediatiat de Rusia, ceea ce a pus capăt luptelor deschise, dar conflictul a rămas nerezolvat.
Din 1994 și până în 2020, au existat ciocniri periodice și tensiuni sporadice între Armenia și Azerbaidjan, cu încălcări ale acordului de încetare a focului și preocupări legate de securitatea regiunii.
În septembrie 2020, conflictul a escaladat din nou într-un război deschis între Armenia și Azerbaidjan, în urma căruia Azerbaidjanul a recucerit o parte semnificativă din teritoriul controlat anterior de forțele armene.
Ambele conflicte au beneficiat sau au suferit influențe din partea unor state și organizații internaționale care susțin diferite părți implicate. De exemplu, Armenia a avut sprijin din partea Rusiei, în timp ce Azerbaidjan a fost sprijinit de Turcia în conflictul din Nagorno-Karabakh. În cazul conflictului israeliano-palestinian, Statele Unite și alte țări au jucat un rol important în medierea și susținerea părților implicate.
De asemena, ambele conflicte au avut un impact semnificativ asupra stabilității regionale în Orientul Mijlociu și în regiunea Caucazului de Sud. Instabilitatea dintr-o regiune poate influența dinamica politică și securitatea ce se poate aplica și în cazul de față.
Există suprapuneri în modul în care comunitatea internațională abordează soluționarea conflictelor, inclusiv prin intermediul Națiunilor Unite și prin eforturi diplomatice ale statelor-cheie iar recunoașterea statului Palestina de către Armenia ridică noi provocări diplomatice la nivel regional și internațional.
Atât conflictul din Nagorno-Karabakh, cât și conflictul israeliano-palestinian au ridicat întrebări și preocupări legate de drepturile omului și respectarea dreptului internațional umanitar.
Nu în ultimul rând…
În prezent, trăiesc în Palestina aproximativ 4.500 de armeni. În 1948, populația totală armeană din Palestina era de 15.000 de persoane. Mulți armeni au emigrat în deceniile recente din cauza conflictului și a dificultăților economice, cu mii dintre ei întorcându-se în Armenia sovietică sau migrând în alte țări în timpul Războiului Arabo-Israelian din 1948. Prezența armenilor în Cartierul Armenian din Ierusalim datează din secolul al IV-lea d.Hr.
În noiembrie 2020, sub medierea Rusiei, a fost semnat un acord de pace între Armenia, Azerbaidjan și Rusia, cunoscut sub numele de Acordul de la Moscova, care a pus capăt ostilităților și a impus o prezență de menținere a păcii ruse în regiune.
Viorica Bold
