Un număr de 58 de decese suplimentare au fost înregistrate în rândul pelerinilor egipteni, ridicând la 658 numărul cetăţenilor din această ţară care au murit în timpul Hajj-ului, a confirmat un diplomat arab, joi, pentru AFP, citat de Agerpres. Potrivit aceleiaşi surse, 630 dintre ei nu deţineau o autorizaţie oficială pentru acest pelerinaj.
În total, 1.081 de decese au fost semnalate de zece ţări prin comunicate oficiale sau prin diplomaţi implicaţi în operaţiunile de căutare a victimelor.
Hajj-ul este unul dintre cei cinci piloni ai islamului, iar toţi musulmanii care dispun de mijloacele financiare şi fizice necesare trebuie să îl îndeplinească cel puţin o dată în viaţă. Pelerinajul se desfăşoară într-o perioadă determinată de calendarul musulman, care se bazează pe ciclurile lunare.
Principalele aspecte ale pelerinajului Hajj sunt:
- Starea de Ihram: Pelerinii intră într-o stare specială numită Ihram înainte de a intra în Mecca. Acesta include purtarea unor haine simple și tradiționale și anumite ritualuri care țin de aspectul exterior.
- Vizitarea locurilor sfinte: Pelerinajul include vizitarea unor locuri în jurul Meccăi, precum Kaaba, care este centrul spiritual al Islamului.
- Tawaf: Circumambularea Kaabei de șapte ori în sens invers acelor de ceasornic, începând de la colțul Kaabei unde se află Piatra Neagră.
- Sa’i: Mersul de șapte ori înainte și înapoi între dealurile Safa și Marwa, în comemorarea căutării lui Hagar de apă pentru fiul său Ismael.
- Staționarea la Arafat: Pelerinii se adună pe câmpiile Arafat de la prânz până la apus în ziua a 9-a din Dhu al-Hijjah, angajându-se în rugăciune și reflecție.
- Muzdalifah: După ce părăsesc Arafat, pelerinii petrec noaptea în Muzdalifah, de unde adună pietre pentru ritualul următor și anume Rami al-Jamarat care este ritualul „aruncării diavolului”, în care pelerinii aruncă șapte pietre către trei stâlpi (jamarat) în Mina, simbolizând respingerea tentațiilor răului.
Ritualurile s-au desfăşurat în 2024 în plină vară, în una dintre cele mai călduroase regiuni ale lumii, cu temperaturi care au ajuns la 51,8 grade Celsius la Mecca.
În fiecare an, zeci de mii de credincioşi încearcă să participe la acest pelerinaj fără să deţină permisele necesare, eliberate pe bază de cote şi care implică anumite costuri. La începutul lunii iunie, Arabia Saudită a anunţat că forţele sale de securitate au expulzat din Mecca peste 300.000 de pelerini care nu erau înregistraţi oficial. Se pare totuşi că un număr mare de pelerini clandestini au participat la ritualuri începând de vineri, în condiţii meteorologice extrem de dificile.
Nu este de mirare deci că Pelerinajul Hajj este considerat epuizant pentru pelerini din mai multe motive, în primul rând efortul fizic intens. Pelerinii parcurg distanțe mari pe jos sau cu mijloace de transport, inclusiv între locurile sfinte din Mecca și împrejurimi, cum ar fi Mina, Arafat și Muzdalifah. Aceste deplasări sunt deseori în condiții de căldură intensă și sunt solicitante fizic. Mulțimile mari de oameni care participă la Hajj-ul duce la aglomerații masive în locuri sacre și pe rutele de pelerinaj. Condițiile meteo extreme pot contribui la oboseală și epuizare rapidă, iar ritualurile exigente trebuie realizate într-un interval de timp limitat.
Organizarea și coordonarea unui eveniment de amploarea Hajj-ului necesită eforturi considerabile din partea autorităților saudite pentru a gestiona transportul, cazarea, alimentația și siguranța pelerinilor într-un mod eficient.
În ansamblu, pelerinajul Hajj este o experiență spirituală profundă dar mai ales o provocare fizică și mentală pentru cei care participă.
Viorica Bold
