Ramona Strugariu este europarlamentar român, ales în 2019, parte a grupului politic european Renew Europe și copreședintă a Partidului REPER (Reînnoim Proiectul European al României).
Care este parcursul Dvs educațional și profesional până la intrarea în Parlamentul European?
M-am născut la Bârlad, unde am absolvit liceul “Gheorghe Roșca Codreanu” din localitate, apoi am studiat dreptul la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. Am fost olimpică națională şi câștigătoare a numeroase concursuri naționale şi internaționale de poezie şi eseu. Am terminat şcoala generală şi liceul şefă de promoție. Mi-am luat diploma de master în Drept European cu 10.
Am făcut voluntariat şi am lucrat ca manager de proiect şapte ani cu Global Volunteers, o organizație internațioală cu programe în 34 de state de pe glob, prezentă pe aproape toate continentele cu programe de sprijin pentru educație, comunități vulnerabile, mediere a conflictelor. Am lucrat în paralel consilier juridic pentru mai multe societăți comerciale, apoi, după ce m-am mutat la București, am lucrat ca jurist la INS, o şcoală internațională cu o reputație excelentă, apoi ca manger de proiect şi jurist într-un proiect pilot de parteneriat între Ministerul Justiției din România şi Serviciul de Probațiune din Elveția – Fundaţia pentru Promovarea Sancţiunilor Comunitare. A fost o idee nouă pentru România, un proiect – pilot pentru executarea sub supraveghere a pedepselor de muncă în folosul comunității, cu dublu obiectiv: de reintegrare socială şi recuperare a tinerilor condamnați pentru infracțiuni cu un grad redus de pericol şi de conştientizare a problemelor de mediu – pe care, din păcate, le are şi astăzi, din ce în ce mai mult, România.
Apoi m-am mutat la Bruxelles, unde am făcut doi ani de cursuri în cadrul unui program internațional de master în domeniul administrării afacerilor (în limba engleză), la Vrije Universiteit Brussels.
Mi-am continuat, în paralel cu studiile din Belgia, activitatea profesională la British Council, iar în 2015 am intrat, ca tehnocrat, în Parlamentul European, în calitate de asistentă parlamentară și șefă de cabinet a unui europarlamentar român.
Așadar, ați avut parte de o perioadă de pregătire pentru parcursul de Membru al Parlamentului European…
Da, am stat mulți ani în spatele culiselor negocierilor, între teancuri de dosare, am gestionat proiecte, bugete şi oameni, am căpătat experiență politică, administrativă, financiară, am învățat mult despre instituțiile europene înainte de a ajunge acolo şi am lucrat la legi şi proceduri cu mult înainte de a le asuma cu nume şi prenume de europarlamentar. Dar toată această experiență, din poziția funcționarului discret, care muncește mult şi îşi iubeşte munca, m-a ajutat foarte mult în primul meu mandat de europarlamentar, pentru că am ştiut exact ce am de făcut încă din prima zi de activitate.
Ce este politica pentru femeia Ramona Strugariu? Care au fost începuturile?
Primul pas spre politică l-am făcut după Colectiv. A fost un pas furios, pentru că am văzut cu ochii mei consecințele corupției din România și am înțeles că un sistem se poate schimba doar cu implicarea celor care vor să fie schimbarea. Femeia Ramona Strugariu a încercat și încearcă, în continuare, să aducă în viața politică din România câteva elemente esențiale, care nu sunt acolo: responsabilitatea față de oameni, față de viața lor; profesionalismul, competența celor care pretind că ştiu să conducă o țară; empatia; integritatea – obligatorie; respectul și bunul simț.
Ați trăit experiențe discriminatorii, ați fost jignită, ați fost amenințată?
De multe ori. Am avut parte de campanii întregi ale urii, atacuri sexiste, trivialitate și violență de limbaj, atât în discuții directe, cât și în comentariile publice. Am fost amenințată, mi-au fost amenințați oameni dragi. Nu m-au oprit aceste lucruri, deşi unele dintre ele nu pot fi depăşite tocmai uşor. Dimpotrivă, m-au determinat să merg mai departe cu o forță pe care nu mi-o bănuiam.
Reprezentarea femeilor din România în politică este o temă abordată cu jumătate de gură de către marile forțe politice naționale, de către politicienii care au reprezentat mainstreamul politic din ultimii 30 de ani. Care este viziunea Dvs?
Femeile reprezintă mai mult de 50% din populația României, au dreptul din plin la o reprezentare proporțională în structurile politice. De altfel, în statutul partidului REPER, noua construcție politică pe care o reprezint în calitate de copreședintă, apar prevederi clare în acest sens, atât cu privire la funcțiile de conducere naționale și locale, care sunt ocupate de către un bărbat și o femeie, copreședinți ai organizației respective, cât și la structura listei de candidați în alegeri, femeile având repartizate un număr egal de locuri eligibile cu bărbații.
Din păcate, suntem pe ultimele locuri în Europa la capitolul reprezentării femeilor în politică și cred că avem nevoie, prin lege, de cote de gen și de o educație modernă, care să promoveze real egalitatea de șanse. Cred că ne lipsește un sistem integrat de facilități și servicii care să încurajeze participarea mult mai activă a femeilor la viața politică și socială.
Sunt interesați tinerii de politică?
Viitorul este o nebuloasă pentru mulți dintre tinerii din România, care se adaptează cu greu la costul ridicat al vieții, mai ales în orașele mari din țară, unde vin atrași de o mai mare varietate a pieței muncii sau a studiilor la care au acces. Din păcate, o parte dintre ei aleg să plece din țară, însă, vorbind cu ei, am simțit că cele mai multe dintre aceste plecări nu vor să fie definitive. Se formează, caută un viitor cu şanse mai mari şi cu experiențe cât mai diverse, dar rămân aproape de România și își doresc să se întoarcă într-o țară modernă, dinamică, sigură, cu oportunități pentru a practica ceea ce au învățat şi predictibilitate pentru ei şi cei dragi.
Simt că vor să contribuie la schimbarea în bine a societății de unde au plecat, dacă au plecat. Diasporenii nu sunt indiferenți cu privire la ce se întâmplă în interiorul granițelor României, nu au fost niciodată, dimpotrivă, sunt cei mai activi români şi cei mai mobilizați votanți, tot din dor de casă şi de o țară “ca afară”.
Iar tinerii de acasă cred că ştiu mult mai bine ce vor chiar şi decât generația mea. Dar au nevoie de nişte angajamente concrete de ascultare şi de sprijin, de orientare profesională şi de încredere, de respect al politicienilor față de nevoile lor. Sunt puternici, dar nu infailibili la tot ce se întâmplă în jur. Nu le tot poți pune viitorul pe umeri fără să le explici că viitorul înseamnă că vor plăti şi proasta gestiune a resurselor de către cei care îi mint frumos acum sau fără să îi pregăteşti pentru meseriile viitorului, şcoala viitorului, provocările climatice ale viitorului.
Tinerii trebuie să aibă un cuvânt de spus despre felul în care arată lumea de mâine, pentru că le aparține. Îi întreabă cineva? Nu prea, o spun chiar ei, mi-au spus-o de sute de ori, în toate proiectele și dezbaterile pe care le-am avut împreună. Trebuie să îi ascultăm, și, mai mult, să îi luăm alături de noi în parlament, în consiliile locale, pentru a fi portavocea generației lor. Partidul REPER propune o cotă de 40% tineri pe listele electorale. Eu am mare încredere în capacitatea lor de a purta bătălii şi a se reprezenta ca generație.
Care sunt realizările mandatului de europarlamentar 2019-2024?
Acum, trăgând linie, pot spune că sunt majore. Peste ce am sperat, peste ce am promis în campanie. Am dus la capăt cu bine Actul european pentru libertatea presei, Directiva Anti-SLAPP, legislația pentru prevenirea și combaterea spălării de bani, Programul pentru justiție, Directiva Blue Card, Agentia europeană pentru droguri, am contribuit decisiv la reformarea altor agenții europene, am dat o poziție extrem de curajoasă a Parlamentului European în Directiva anticorupție, sute de rezoluții pentru apărarea drepturilor omului, dosarele din Comisia pentru control bugetar.
Împreună cu toți ceilalți europarlamentari REPER (Dacian Cioloș, Dragoș Pîslaru, Dragoș Tudorache, Alin Mituța), am dus la capăt cu bine legi decisive pentru binele Europei şi am livrat peste ce am promis în campanie.
Toate publicațiile europene independente și toți specialiștii care urmăresc activitatea Parlamentului European ne-au apreciat ca fiind în fruntea clasamentului din domeniile fiecăruia de activitate. Pot afirma, fără nicio ezitare, că suntem cea mai performantă echipă de europarlamentari pe care a avut-o vreodată România.
Teoretic, e ușor să creezi un nou partid în România, fiind nevoie de doar câțiva oameni. Cum stă treaba în realitate, cum caracterizați debutul Partidului REPER pe scena politică națională?
În realitate este foarte greu, pentru că te lupți cu niște coloși finanțați cu milioane de euro, şi din bani publici, şi din resursele unor baroni sau moguli celebri. Ți se închid multe uși, eşti perceput ca o amenințare, trebuie să te descurci din fonduri și resurse proprii, să câştigi încrederea fiecărui finanțator şi susținător curat şi cu aceleaşi valori, apoi să îi convingi să asume această susțjnere, într-o țară în care pluteşte frica de repercusiunile sistemului. E foarte greu. Mai mult decât atât, ți se dedică Ordonanțe care te opresc să intri într-o competiție electorală corectă, ți se fură delegații din secții, te lupți cu inepții legislative precum 200 000 de semnături pentru alegerile europarlamentare.
Partidul REPER, deși are, în rândurile sale, mai mulți parlamentari, nu a primit dreptul de a avea grup parlamentar în Parlamentul României, astfel că toți colegii mei figurează ca parlamentari neafiliați. Ulterior, inclusiv pe baza acestei categorisiri şi printr-o modificare abuzivă a legii 33/2007 prin OUG am fost practic excluși din Birourile Electorale și din secțiile de vot, pentru a nu putea să ne apărăm voturile. Nu beneficiem de subvenția AEP pe care o primesc, lunar, celelalte partide parlamentare. Oamenii sunt voluntari, se implică cu entuziasm, dar nu au 24 din 24h timp doar pentru partid.
Realitatea absurdă a legislației electorale din România este că un partid mai mic nu are aproape nicio şansă de a trece barierele prohibitive ale monopolului electoral. În cazul alegerilor europarlamentare, de exemplu, vorbim despre cel mai mare număr de semnături de susținere cerut la nivelul UE, pragul de 200.000 de semnături fiind unul aproape imposibil de atins pentru partidele noi. Şi totuşi am reuşit. A fost nevoie de un efort extraordinar al colegilor mei, al voluntarilor care au venit alături de noi, pentru a putea candida atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale, care vor avea loc pe 9 iunie.
Cum arată viitorul politic al Ramonei Strugariu?
Am făcut pentru România tot ce m-am angajat să fac, voi continua. Alături de Dacian Cioloș, deschid lista candidaților Partidului REPER la alegerile europarlamentare. În momentul în care am decis să fiu unul dintre membrii fondatori ai noului partid, apoi copreședintă, mi-a fost clar că vreau să îmi asum un rol tot mai activ şi în politica națională. Mi-am depus candidatura pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, unde, dacă voi fi aleasă, voi rămâne. Altminteri, voi continua să fiu foarte prezentă la Cluj, care este locul întoarcerii mele acasă, la Bucureşti, în țară, în mijlocul evenimentelor politice din România. Nu se poate construi politic altfel pe termen lung.
Am fost întrebată de jurnalişti nu o dată de ce aş da „tiramisu de la Bruxelles pe covrigul de acasă”. Răspunsul e simplu, pentru că România merită să fie condusă la acelaşi nivel ca orice țară europeană de top şi are tot ce îi trebuie ca să fie între marile puteri europene. Mai puțin o clasă politică pe măsură. Dar o vom construi.
