AcasăEditorialAlegerile din Spania, între...

Alegerile din Spania, între presiunea emoției și votul rațional

Nu pot – încă! – vota pentru imediat următoarele „generale” spaniole și asta îmi dă iar plăcuta senzație că mă aflu sub aripa unui înger. Nu că nu m-am imunizat deja la iluzia votului care alege, dar măcar nu mă mai văd pus în contradicție cu reflexul civic ce m-a găsit mereu învins în fața urnelor din România.

Aș fi repetat deznădejdea cu care mereu am ales „mai puțin răul” de fiecare dată, acolo. De pe banca chibiților pe care şed acum, aş zice că Vox-ul joacă acum acest rol în Spania. Măcar pentru că niciodată nu a fost până acum la conducere ca să își confirme neputințele.

Până când, iată că acum, vreun abil consilier de imagine l-a convins pe Abascal să înlăture orice dubiu și să-şi apropie victoria, cu promisiunea de a reforma din temelii sistemul fiscal spaniol. În sensul că, dacă vor ieși învingători, îi vor reduce la jumătate sursele legale de colectare.

! آمين, că tot e spaniolul pe jumătate arab, iar să scape de biruri ar vrea orice nație… Cum vor rezolva însă după aia absența zerourilor finale din bugetul de sănătate sau a deja atât de încercatului „presupuestó” al asistenței sociale, pe care numai imaginația dezlănțuită îl depășește în enumerarea categorilor de asistați ce şi-l revendica zilnic aici?

Ne zice, indirect, Vox-ul că după alegeri va renunța să mai fie vocea ce răspunde acestei întrebări propunându-şi doar să retragă responsabilitățile asumate de actuala organizare statală în favoarea unei privatizări a pilonilor bien-estar-ului spaniol? Dacă nu, care-i planul financiar prin care își propune să susțină o promisiune electorală ce însumează vreo 40 de mii de milioane de euro, toate cu zero în față?

Întreb obiectiv, doar ca un privitor distant la caruselul mitei electorale inițiate de PSOE, acuzate de PP si, iată, acum continuate de cea mai „desafiadora” grupare politică a momentului din Spania.

Și cum e vorba doar despre un exercițiu retoric, mă încumet să-l extind intrebându-mă: cum putem face noi, cei ce indiferent de meridianul pe care sălăşuim putem teoretic decide scorul acestui joc, să impunem și în domeniul politic reguli cerebrale în locul celor emoționale?

Laurențiu Stan (Elche, Spania)


Vox (Latină : Vocea) este un partid de extremă dreapta din Spania. Fondat în 2013, acest partid este condus de Santiago Abascal și de secretarul general Javier Ortega Smith.

Partidul a intrat pentru prima oară în parlament la Alegerile generale din aprilie 2019, devenind a treia forță politică după Alegerile din noiembrie 2019, în același an, în care a obținut 3,6 milioane de voturi și 52 de locuri în Congresul Deputaților.

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

„Mâinile Jos!”: Protestele anti-Trump din SUA și lupta pentru democrație marginalizate în presa mainstream

Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației...

Războiul neterminat: DMZ și lecțiile din 1950 pentru lumea de azi

În Seul e destul de frig în martie. Cu toate astea piețele cu mâncare coreeană sunt mereu pline. Se vând clătite cu semințe și miere, dumplings cu carne și legume cu ridichi murate și sos de soia. Peste tot miroase a bunătăți și responsabilii de informații turistice...

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...