Afinitățile Partidului Popular spaniol cu actualul partid de guvernământ a lui Macron justifică posibilitatea unei mult-așteptate soluționări a problemei okupas și în Spania, precum Franța a demarat-o săptămâna trecută prin adoptarea unei noi legi dedicate protejării proprietarilor de ocuparea ilegală a locuințelor secundare. Textul acesteia prevede măsuri care permit recuperarea rapidă a proprietății, fără necesitatea unui proces legal, sancționeaza ocupanții cu până la 45.000 de euro si 3 ani de închisoare, impunând chiar și amenzi celor care doar favorizează aceste infracțiuni. Nu întâmplător deci, aproape concomitent cu adoptarea legii în Franța, Partidul Popular spaniol a inițiat o propunere legislativă vizând evacuarea în 24 de ore a unei locuințe ocupate și sancțiuni penale împotriva acestei infracțiuni.
Un articol de: Laurențiu Stan (Elche, Spania)
Mai sceptic din fire, n-am să constat cum brusc garantarea de facto a proprietății a redevenit o prioritate pentru sistem, mai ales că membri săi au avut mereu la îndemână și alte posibilități pentru a evita fenomenul okupas, indiferent de țară. Înclin însă să cred că, în afara capitalizării electorale, PP-ul e pragmatic interesat și de consolidarea surselor viitorului PIB al guvernarii sale.
Politica sa centristă, ce-și propune concomitent cu protecția socială și favorizarea antreprenoriatului are cert nevoie de o lege care să nu îndepărteze ireconciliabil investitorii imobiliari de Spania, unde PIB-ul este în proporție de aproximativ 15% constituit pe baza veniturilor din acest domeniu.
După ce voi încerca argumentarea acestei ipoteze, mă voi încumeta și la o prefigurare a pieței imobiliare din Spania de după așteptata apariție a legii anti-okupas, prognoză care sunt convins că interesează cel mai mult nu doar membrii grupului „Vreau în Spania”, pentru care am scris inițial acest text informativ, dar și publicul larg din România interesat de viața din Spania.
Creșterea costului finanțării a fost principala strategie a majorității guvernelor în vederea temperării inflației generată de excesul monetar necesar traversării pandemiei. Firesc, banii fără o acoperire și în producție trebuiau retrași cât mai curând pentru a evita riscul major al recesiunii economice și chiar a unei posibile stagflații.
Astfel, creșterea dobânzilor băncilor centrale a redus semnificativ accesul la creditul ipotecar care devenise până în 2022 o rampă de lansare în domeniul imobiliar pentru oricine avea la dispoziție măcar 30% din valoarea de piață a unei proprietăți. Toata lumea știa atunci că rata la credit se achită singură din încasarea chiriei, iar când toți află cum poate fi nisipul transformat în aur, valoarea acestuia din urmă scade, altminteri propagarea schemei ar fi dus la repetarea „bulei imobiliare” din 2007, fără vreo șansă de a mai evita colapsul sistemic.
Cum însă – cu cateva excepții, printre care este menționabilă și Spania! – rata inflației nu s-a redus la nivel mondial suficient nici după un an, iar continuarea creșterii costului finanțării împietează creșterea economică, soluționarea e căutată acum prin alte strategii. Cea mai efectiv pretabilă este metoda depresurizării fiscale, prin încurajarea investițiilor finanțate din surse proprii. Cum însă aceasta incumbă și riscul unei îndatorări excesive a guvernului, rămâne doar calea revigorării potențialelor resurse, temporar amorțite, prin intermediul unei legislații favorizante dezghețării acestora.
Poate nu știați, dar investițiile imobiliare private ocupă în majoritatea statelor dezvoltate al doilea loc în topul investițiilor reale din întreaga economie. În plus, cum reducerea numărului creditelor ipotecare duce indirect și la diminuarea surselor bugetare provenind din domeniul imobiliar, cât și din cele conexe acestuia, respectiv construcțiile, producția materialelor de construcții, impozitarea achiziției, deținerii și închirierii proprietăților, iar diminuarea acestora aduce în general și creșterea șomajului, iar în Spania acesta este deja de decenii o problema crucială, legea anti-okupas apare chiar în acest context ca o găselniță oportună.
Ca urmare, adoptarea imediat după potențiala ascensiune la guvernare a PP-ului, începând cu această lună, nu-i numai o consecință a efortului de a atrage în bazinul său electoral a celor 9% dintre alegătorii ce s-au declarat interesați de implicațiile fenomenului okupas în Spania, dar și o soluție ce se impune logic pentru a susține un proiect bugetar care să nu-l compromită ca și pe cel al anteriorului său guvern prezidat de Rajoy.
Revenind la promisiunea unei prognoze asupra pieței imobiliare în condițiile confirmării celor expuse mai sus, cred că în cazul adoptării imediate a Legii anti-okupas vom remarca chiar din trimestrul al patrulea al acestui an o deblocare a ratei actuale de achiziții imobiliare ce stagnează deja de aproape două luni, chiar și dacă costul finanțării va crește cu încă câteva puncte procentuale. În primul rând pentru că astfel se va putea relua natural rata de recuperare a prețurilor imobiliare spaniole față de cel al celorlalte piețe mediteraneene. Apoi pentru că, prin efect invers, chiar „cântecul de lebădă” al guvernării socialiste, interpretat inaintea alegerilor municipale pe partitura Legii Locuințelor, a generat o bruscă creștere de aproximativ 40% a chiriilor.
Astfel, odată ridicate limitările impuse de acestea, proprietarii vor constata cum randamentul unei investiții imobiliare destinată închirierii pe termen lung va deveni chiar mai atractiv decât oricare alt instrument financiar disponibil. Asta cel puțin până în momentul în care prețurile de achiziție le vor egala pe cele din Franța și Italia. Pentru că un război politic prea înverșunat poate determina alianțe politice cu efecte mai puțin favorabile, precum fantasmagoriile celei actuale din România.
Vrei să te muți în Spania? Vrei să investești în afaceri imobiliare cu rentabilitate bună? Vrei o casă de vacanță care să se autosusțină? Vrei să faci parte dintr-o comunitate frumoasă?
Asistență și consultanță pentru îndeplinirea visurilor: tel/whapp +34641720968
Grup Facebook: VREAU ÎN SPANIA
