AcasăPerspectiveDATE | Cheltuielile României...

DATE | Cheltuielile României pentru sănătatea refugiaților ucraineni. Opinia publică românească

Foarte puțini medici vor să discute despre sprijinul financiar pe care l-a oferit România refugiaților ucraineni. Ne-am lovit de această reticență cu uimire: nu ni s-a mai întâmplat niciodată până acum, în cele peste două decenii de când facem jurnalism, să fim refuzați sau de-a dreptul ignorați de atât de mulți doctori și specialiști.

Nici măcar Ministerul Sănătății nu ne-a răspuns la solicitarea de informații cu privire la banii pe care i-a cheltuit România, din 24 februarie 2022 până în prezent, cu asistența medicală oferită gratuit celor aproape 100.000 de ucraineni care se adăpostesc de război în România.

Am primit doar un răspuns de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în care ni s-au oferit câteva date. Dar pe un ton țâfnos, în care mai mult am fost ironizați și certați.

Explicația pentru această reticență a medicilor este evidentă și din cele două întrebări pe care PRESShub le-a adresat, pe Facebook, românilor: „Credeți că autoritățile române au făcut suficient pentru refugiații ucraineni?” și „Ce efect credeți că au avut refugiații ucraineni asupra economiei și societății românești?”.

Un articol de Răzvan Chiruță și Corina Negrea, pentru PRESShub


Am primit 100 de răspunsuri la prima întrebare și peste 1.700 la a doua întrebare. Foarte multe sunau la fel, variind între cuvintele „dezastru” și „calamitate”, plus îndemnurile „săa plece la ei acasă că i-am ținut pe spatele nostru destul”.

Unii români, cei mai activi pe rețelele de socializare, nu mai au răbdare: prețurile au explodat, economia românească și cea europeană se îndreaptă spre recesiune, guvernul de la București pare mai preocupat de servirea cu bani publici a membrilor de partid și a apropiaților acestora. Războiul declanșat de Putin în Ucraina nu se va termina curând, prin urmare nici situația internațională, europeană și românească nu se va îmbunătăți semnificativ anul acesta.

În vremuri de criză, este căutată întotdeauna o persoană sau un grup către care să se arunce responsabilitatea. Iar propaganda internă, din zona politicienilor populiști sau extremiști, funcționează: vinovații au fost găsiți refugiații ucraineni.


Citește și: Război și cancer. Cum a trecut cel mai cumplit an pentru bolnavii ucraineni aflați în refugiu la Cluj


Nimeni n-a luat locul nimănui, nimeni n-a luat banii nimănui

„Mă văd cumva nevoit să fac o comparație cu ce s-a întâmplat în pandemie. În prima lună de pandemie eram cu toții prieteni și ne ajutam unii pe ceilalți. Din a doua lună au intervenit tot felul de discuții.

Cam așa a fost și în situația aceasta. Inițial a fost un entuziasm teribil, care a durat cam o lună.

Și după lună au apărut discuțiile vizavi de faptul că pacienții din Ucraina ar ocupa locurile altora și ar lua banii, tot felul de povești de astea, care erau neadevăruri repetate.

prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al Sănătății, medic specialist la Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca (INOCN)

Dar rostogolind niște neadevăruri, la un moment dat sigur că poți să obții o reacție. Nu știu dacă nu a făcut parte dintr-un război hibrid. Nu pot să nu mă gândesc și la chestia asta, fiindcă oamenii de bună credință care veneau în institut înțelegeau ce se întâmplă.

Nimeni n-a luat locul nimănui, nimeni n-a luat banii nimănui”. Explicația de mai sus aparține prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, fost ministru al Sănătății, medic specialist la Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca (INOCN).

Afirmația profesorului este confirmată de un sondaj realizat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONC) în rândul refugiaților ucraineni din România, în perioada 2 – 9 septembrie 2022.

[…]

Citește articolul integral în PRESShub


Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim


- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu vs. Hamas: game over?” Acum, un an mai târziu, scriu iarăși despre o confruntare din Orientul Mijlociu, fără a mai adăuga vreun semn al întrebării. De această dată, în ziua de 7 decembrie 2024, Recep Tayyip...

Wind of Change: Germania la 35 de ani de la căderea Zidului

Început de decembrie 2024 - nu doar România se află la răscruce de vânturi: și Germania (surprinzător, dar adevărat), trece printr-o perioadă tulbure. Volkswagen este în cădere liberă, guvernul a căzut deja, coaliția s-a destrămat, iar alegerile din februarie sunt așteptate cu neliniște - partidul de extremă...