Mihai Vacariu, profesor de jurnalism și director al proiectului Timpul, a locuit 7 ani ani în Australia. A fost asistentul de comunicare al primarului capitalei Australia de Sud și a contribuit la câștigarea alegerilor de către acesta.
A urmat cursuri de master la University of South Australia, unde a și predat ulterior, cu perspectiva de a primi un post de titular în cadrul instituției de învățământ superior. Dar, în ciuda acestor succese, Mihai Vacariu a decis să se întoarcă în România.
Într-un interviu acordat PRESShub, Mihai Vacariu a explicat de ce a decis să revină acasă, deși putea avea o viață liniștită în Australia. Ca jurnalist, profesor și specialist în comunicare politcă, a făcut și o radigrafie a educație și a presei din România, cu defectele și mai ales cu ceea ce s-ar putea face pentru a le ridica valoarea
Cele mai importante declarații ale lui Mihai Vacariu
Mi s-a părut groaznic: să știi ce vei face în fiecare zi pentru ani de zile! Aici în România nici nu știu ce voi face mâine – și nu glumesc!
Românii care ajung în Australia intră și ei în malaxorul ăsta, ca să zic așa: doresc o casă mare, o mașină mare și fac credite pe zeci de ani pentru a le avea.
Arta și literatura au fost cele care m-au salvat în acea perioadă, așa cum mă salvează și acum, fie că a fost vorba de cărțile lui Dostoievski, de muzica lui Bach, de picturile lui van Gogh, contemplate în albume…
Nu am avut multe constrângeri, nu am fost obligat să lucrez în domenii care nu mi-au plăcut și asta pentru că am înțeles că pot trăi foarte frumos, adică așa cum vreau eu, și fără mulți bani.
România nu va putea fi cu adevărat competitivă pe plan internațional până când nu vom avea o masă critică de copii care să fie bine educați.
În Australia se investea foarte mult în educație și existau standarde naționale la care se raportau toate școlile și se făceau analize și se căutau în permanență soluții pentru ca lucrurile să se îmbunătățească și așa mai departe.
Interviu realizat de Ionela Doboș (PRESShub)
PRESShub: Aveți dublă cetățenie, română și australiană. În Australia, ați câștigat alegerile cu primarul capitalei Australiei de Sud, Michael Harbison, de două ori, fiind asistentul de comunicare al acestuia. Totuși, în urmă cu 14 ani ați hotărât să vă întoarceți în România, deși aveați perspectiva unei cariere interesante în Australia. De ce v-ați întors?
Mihai Vacariu: Răspunsul scurt: mă plictiseam în Australia – prea era departe de tot, de muzeele europene, de orchestrele mari, de Europa în general și de mulții mei prieteni din România și nu numai. Începusem să și predau la University of South Australia și mi se promisese chiar și post la universitate.
Dar, am decis să mă întorc în țară pentru că pur și simplu mi s-a părut că viața în România este mai interesantă și mai dinamică. Confortul material nu a fost și nu este o prioritate a mea. Intrasem într-o anumită rutină și mi-am dat seama că aș fi putut să îmi prezic viața, pentru fiecare zi, pentru următorii cinci ani. Mi s-a părut groaznic: să știi ce vei face în fiecare zi pentru ani de zile! Aici în România nici nu știu ce voi face mâine – și nu glumesc!
Referindu-vă la viața din Australia, făceați observația că exista un grad foarte mare de consumerism în societate. Ce anume vă displăcea la acest consumerism? Românii, la rândul lor, nu sunt la fel de consumeriști ca australienii?
Acolo există un anumit standard de viață: majoritatea australienilor au un salariu destul de bun, au casă, mașină și își setează întreaga viață în jurul acestui standard. Românii care ajung în Australia intră și ei în malaxorul ăsta, ca să zic așa: doresc o casă mare, o mașină mare și fac credite pe zeci de ani pentru a le avea. Și, evident, devin un fel de sclavi ai sistemului pentru că trebuie să plătească ratele mari la bănci.
Ei bine, eu nu am dorit să intru în acest sistem; nu l-am acceptat: am dorit să îmi păstrez libertatea, sau, mă rog, ceea ce înțeleg eu că este libertatea, măcar în privința asta.
Citiți interviul integral în PRESShub.
