AcasăComunitățiJocuri politice „fără frontiere”

Jocuri politice „fără frontiere”

Recent agreatele modificări la Legea Locuinței din 2019 se pare că vor intra treptat în vigoare în Spania începând cu sfârșitul acestui an. Controversatul ei conținut a generat dispute publice intense în ultima săptămână, mai cu seamă că a apărut pe fondul unei acute penurii de locuințe destinate închirierii rezidențiale și efectele ei par a o adânci.

Viitoarele norme de aplicare gravitează în jurul noului concept de „zone tensionate” (zonas tendionadas) definit prin constatare oficială a oricăruia dintre următoarele două criterii statistice:

  • Orice unitate teritorial-administrativă care a înregistrat conform raportului Instituto National Estadistica, în anteriorul an calendaristic, o creștere a nivelului mediu al prețurilor de peste 3%;
  • Costurile derivate cu locuirea (inclusiv ipotecile) din respectiva zonă reprezintă +30% din veniturile medii statistice la nivelul respectivei unități teritorial-administrative.

Ca si prevederile anterioarei variante, noua formă a Legii Locuințelor face demersul legislativ unul extrem de greu de pus în practică. Cum legea în general nu poate fi decât reactivă, există convingerea că imediat vor apărea în piață metode de a evita noile limite impuse. De aceea, demersul poate fi considerat mai mult o tentativă de protejare a actualul partid de guvernamant PSOE față de perspectiva pierderii voturilor sale tradiționale în favoarea VOX, la scrutinul din luna mai.

PSOE pare ca încearcă printr-o lege excesiv de protectivă cu chiriașii, promisă la începutul mandatului și emisă abia la sfârșitul său, să recupereze migrarea bazinului său electoral către vehementul VOX. Mai mult chiar, poate fi interpretată ca amplasarea unei bombe sociale cu efect întârziat care ar putea facilita revenirea la guvernare în cazul înfrângerii sale în alegeri.

Este foarte probabilă această posibilitate din mai multe considerente.

În primul rând pentru că VOX a devenit agreat mai ales de către electoratul din Comunitatea Andalucía (cea mai mare din Spania), unde potențialele „zonas tensionadas” abundă, mai cu seamă în jurul oraselor Málaga, Sevilla, Granada, Cadiz, Córdoba și Almería. Apoi pentru că eventuala nouă coaliție guvernamentală anti-PSOE va cataliza ușor partidele naționaliste din Catalunya și País Vasco, unde deja primul criteriu al noii forme a Legii Locuințelor a depășit în 2022 chiar și pragul de 5% anterior prevăzut în 2019.

Totodată, gradul de colectare a impozitelor pe veniturile obținute din cedarea dreptului de folosință a proprietăților nu a depășit niciodată nivelul de 25% în Spania, iar inflația generează constant diminuarea disponibilităților reale ale unui buget de stat dedicat în proporție de +50% asistenței sociale de tot soiul.

Și mai ales pentru că mandatul ultimului președinte INE (Institutul de Statistică Spaniol) desemnat de Consiliul de Miniștri al PSOE va continua încă un an după alegerile din luna mai 2023.

Laurențiu Stan (Elche, Spania)

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu vs. Hamas: game over?” Acum, un an mai târziu, scriu iarăși despre o confruntare din Orientul Mijlociu, fără a mai adăuga vreun semn al întrebării. De această dată, în ziua de 7 decembrie 2024, Recep Tayyip...

Wind of Change: Germania la 35 de ani de la căderea Zidului

Început de decembrie 2024 - nu doar România se află la răscruce de vânturi: și Germania (surprinzător, dar adevărat), trece printr-o perioadă tulbure. Volkswagen este în cădere liberă, guvernul a căzut deja, coaliția s-a destrămat, iar alegerile din februarie sunt așteptate cu neliniște - partidul de extremă...

Profeții noilor ultranaționalisme: de la AfD și Höcke la Călin Georgescu

Ce a lipsit scenei politice românești în ultimii 35 de ani? In mod decisiv, figura unui profet. Un prooroc al unei glorii viitoare, atât de râvnite… Călin Georgescu a ajuns pe nesimțite în turul 2 al alegerilor prezidențiale din România anului 2024. Incredibil, dar adevărat. Un candidat ce...