AcasăComunitățiEuroparlamentarii Ramona Strugariu, Dragoș...

Europarlamentarii Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța, Dragoș Tudorache și Dacian Cioloș demisionează din USR și lansează o nouă construcție politică

Europarlamentarii Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța, Dragoș Tudorache și Dacian Cioloș au renunțat azi la calitatea de membri ai partidului Uniunea Salvați România.


„Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile și promisiunile cu care noi, eurodeputații aleși pe lista Alianței 2020 USR PLUS, am cerut și obținut votul a două milioane de cetățeni români în campania electorală din 2019.

Nu vedem la conducerea USR nici dorința, nici maturitatea de a accepta greșelile trecutului și de a schimba o direcție care duce partidul spre irelevanță politică. Nu mai girăm refuzul de a atrage şi promova competențe (oameni și idei) și de a dezvolta organizația. Vedem un cerc restrâns de membri care își consolidează puterea internă prin mijloace politice neconforme cu valorile noastre și ale electoratului reformist din România. Acest electorat aşteaptă răspunsuri”, susțin cei cinci europarlamentari într-o declarație comună.

Cei cinci europarlamentari declanșează azi înființarea partidului REPER – Reînnoim Proiectul European al României – o nouă inițiativă politică de dialog și interacțiune cu societatea și comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane și soluții pentru crizele și provocările reale actuale din societatea românească: costul și calitatea vieții, securitatea energetică şi alimentară, statul de drept şi respectul pentru justiție, transformarea climatică și digitală.

Cei cinci europarlamentari rămân afiliați grupului Renew Europe din Parlamentul European.

„Un proiect politic are datoria de a rămâne constant deschis către societate și mediul de afaceri, de a căuta soluții, de a răspunde nevoii de a coagula oameni și resurse pentru pregatirea profesionistă a unei guvernări pentru 2024. Am înțeles nemulțumirile susținătorilor noștri, vedem că guvernarea PNL-PSD nu reprezintă o soluție şi că nu există o alternativă reală în actualele partide de opoziție. Avem responsabilitatea de a crea această alternativă şi am decis înființarea partidului REPER, pe care îl vom construi împreună cu cei care se vor alătura acestui demers”, spun cei cinci eurodeputați.

Pe pagina partidului, www.partidulreper.ro, inițiatorii admit că există în societate dezamăgire și neîncredere în partidele politice, dar că nu este prea târziu pentru a o lua de la capăt:

„Îți împărtășim dezamăgirea. Noi, cei care am activat deja în politică într-un fel sau altul, ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Știm că ne-ai oferit încrederea prin vot. Știm că ți-ai pus speranțe în noi. Suntem gata să o luăm de la capăt, folosind experiența şi învățămintele din ceea ce am făcut până acum. Suntem gata să lucrăm împreună cu tine, să facem lucrurile altfel. Dacă nu te simți reprezentată sau reprezentat de nici o organizație politică din România de astăzi, provocarea este să construim acest proiect politic împreună. Transformarea României este posibilă numai dacă știm cum să facem echipă, să găsim forme noi de conlucrare cu societatea – cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu mediul academic, cu cele şi cu cei care vor să fie activi, să participe la viața comunității lor și a țării, fie că trăiesc în România, fie peste hotare. Niciun partid politic din România nu a reușit acest lucru până acum. Am văzut găști, grupuri de interese, prietenii, oportunism, dar nu echipe. Provocarea noastră este să facem o mare echipă”, se arată în manifestul REPER pe care îl găsiți aici: https://www.partidulreper.ro/manifest


REPER pe internet și în social media:

Website: www.partidulreper.ro
Facebook: facebook.com/PartidulREPER
Instagram: instagram.com/PartidulREPER
Twitter: twitter.com/PartidulREPER
Telegram: https://t.me/partidulreper

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

„Mâinile Jos!”: Protestele anti-Trump din SUA și lupta pentru democrație marginalizate în presa mainstream

Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației...

Războiul neterminat: DMZ și lecțiile din 1950 pentru lumea de azi

În Seul e destul de frig în martie. Cu toate astea piețele cu mâncare coreeană sunt mereu pline. Se vând clătite cu semințe și miere, dumplings cu carne și legume cu ridichi murate și sos de soia. Peste tot miroase a bunătăți și responsabilii de informații turistice...

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...