AcasăPerspectiveTrei luni de război...

Trei luni de război în Ucraina: Schimbarea la față a Germaniei

Au trecut trei luni de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trei luni de când teritoriul unui stat suveran a fost cotropit de un altul, ce își arogă prerogative de imperiu medieval. Consecințele se resimt la nivel european și mondial, lumea s-a reîmpărțit în două blocuri principale plus restul statelor ce au ales o politică de „nealiniere”, urmărindu-și propriile interese doar pentru că își permit un astfel de lux (statele din Golf, Turcia etc).

Alte state nu își pot permite atâta flexibilitate în poziție: aici exemplele sunt multiple. România, în calitate de stat NATO, îi reprezintă – de voie și de nevoie – interesele, Polonia s-a transformat în cel mai aprig aliat al lui Zelenski, iar Germania, unde Rusia era deja văzută ca vajnic tovarăș de afaceri, a fost rapid forțată să se obișnuiască cu ideea de a renunța la resursele de gaz și petrol provenite din fostul Imperiu Țarist.

Atitudinea Germaniei în contextul acestui conflict este din nou marcată de un sentiment de culpă. Proiectul gazoductului Nord Stream 2 (atât de drag guvernului Merkel) a fost stopat, însă Berlinul continuă să cumpere gaz rusesc, livrat prin conducta Nord Stream 1, care transportă gazele naturale prin Marea Baltică. Până la 24 februarie, ponderea livrărilor de gaze rusești în Germania era de 55%, iar în aprilie 2022 vorbim deja de 35%. Până la sfârșitul anului se dorește atingerea unui 30%, în primul rând prin achiziționarea de gaze naturale lichefiate, așa-numitele GNL, iar până în vara anului 2024, guvernul federal consideră posibilă o reducere suplimentară a cotei la 10%.

Prin urmare, Ministrul economiei și al energiei, Robert Habeck (Partidul Verzilor) este într-un perpetuu turneu mondial pentru recrutarea de noi parteneri de afaceri în domeniul combustibilului, fie el chiar și fosil – o altă premieră în istoria politicii germane: schimbarea subită a cromaticii unui partid care s-a individualizat tocmai prin atitudinea radicală în favoarea mediului înconjurător! Cât despre infrastructura necesară producerii și stocării energiei din surse alternative… aici ar fi multe de povestit, însă mă rezum la a spune că, de exemplu, Bavaria nu prea consideră estetică priveliștea turbinelor eoliene.

Însă cel puțin Gerhard Schröder a fost (în sfârșit!) „mustrat” în mod oficial de Bundestag, fiindu-i retrase toate privilegiile de fost cancelar – o tardivă „pedeapsă” pentru serviciile de lobby prestate ani de zile la Gazprom & Rosneft. De menționat este că Schröder este încă membru al SPD. Până acum doar patru filiale regionale l-au exclus din partid.

Multe s-au schimbat în aceste trei luni și la fel de multe s-au clarificat. Criza inițială a refugiaților a fost oarecum depășită, fluxurile migratorii s-au îndreptat spre Vestul Europei și sunt în prezent în stagnare, în timp ce statele gazdă (Moldova, Polonia, Italia, Germania etc) sunt în căutare de soluții pe termen lung pentru acomodarea noilor migranți.

Germania, înaripată de același sentiment de vină, a început să ajute Ucraina prin a trimite căști (prima gafă memorabilă a Ministrei Apărării, Lambrecht), a continuat prin a trimite și arme – sporadic, în comparație cu alte state – însă s-a demonstrat primitoare față de refugiații ucraineni, încercând să le ofere celor deja 700.000 ucraineni un trai decent.

La acest capitol s-au înregistrat unele progrese în comparație cu 2015, când statul german i-a cam vitregit pe sirienii ce fugeau de război, obligați să respecte nu doar Tratatul de la Dublin, dar și să aștepte luni de zile până la clarificarea cererii de azil. Ucrainenii nu trebuie să se confrunte cu astfel de dificultăți, în cazul lor a fost permisă libera circulație în spațiul UE, iar războiul (fiind de aceasta dată clar!?) nu a mai trebuit dovedit ca motiv în fața autorităților. Ucrainenii se pot astfel înregistra la Biroul Imigrări, iar apoi la Serviciile Sociale pentru a primi un ajutor lunar de până la 300 de euro (plus decontarea chiriei și cursuri gratuite de germană), fiind liberi să înceapă să muncească, în condițiile în care reușesc să-și găsească de lucru.

Într-adevăr, nu este ușor pentru mulți ucraineni – uneori nici condițiile de cazare în adăposturile oferite de stat nu sunt la standarde (în special la Berlin), însă există libertatea de mișcare, posibilitatea de a intra imediat pe piața de muncă germană și de a cere azil în țara dorită – făcându-se abstracție totală de prevederile tratatului de la Dublin. Deci pentru unele războaie și unii refugiați este posibil și pentru alții nu?

Uniunea Europeană dă din nou dovadă de o excesivă subiectivitate când este vorba de chestiuni cu un efect direct. Și, evident, ca orice Mare Putere, își arogă și ea anumite prerogative…

Dorina Achelăriței

- Publicitate -

spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Partidul Comasat Român face praf statul de drept

Partidul Comasat Român face praf statul de drept. Modificarea legilor electorale...

INTERVIU Ramona Strugariu, eurodeputat RENEW EUROPE (REPER) – Partea 1

Europarlamentarul Renew Europe, Ramona Strugariu, într-un interviu acordat în exclusivitate, despre...

Construind poduri între literatură și societate

Europa prețuiește cultura și valorile culturale ale societății. Fiecare stat din...

De ce ne temem de Inteligența Artificială?

Perspectivele și provocările Inteligenței Artificiale, în contextul legislației europene în schimbare...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Partidul Comasat Român face praf statul de drept

Partidul Comasat Român face praf statul de drept. Modificarea legilor electorale în anul alegerilor este un atac la democrația din România. Au trecut câțiva ani de la protestele împotriva lui Liviu Dragnea, însă metehnele hidrei pesediste rămân. Astăzi, cu nefericita complicitate a celor de la PNL (mai puțin...

INTERVIU Ramona Strugariu, eurodeputat RENEW EUROPE (REPER) – Partea 1

Europarlamentarul Renew Europe, Ramona Strugariu, într-un interviu acordat în exclusivitate, despre politici europene și realități românești - partea 1:

Construind poduri între literatură și societate

Europa prețuiește cultura și valorile culturale ale societății. Fiecare stat din blocul comunitar are specificul său cultural, literatura națională fiind un liant pentru cetățeni. Cluj-Napoca a găzduit o conferință despre artă, literatură, puterea educației și a culturii de a contura societatea în care trăim.  Ioana Toloargă și Lena Chilari,...

De ce ne temem de Inteligența Artificială?

Perspectivele și provocările Inteligenței Artificiale, în contextul legislației europene în schimbare și adaptare la noutățile tehnologice a fost tema unei noi dezbateri organizate cu susținerea Renew Europe Group. Conferința a fost organizată la Cluj de către europarlamentarul Ramona Strugariu, alături de apreciați practicieni, experți și profesioniști din industria...

E-guvernare PSD PNL de toți banii. Ajută sau încurcă e-factura business-ul autohton?

Un agricultor, producător de legume, a intrat în direct la Europa FM și a spus, pe șleau, problema lui de adaptare la sistemul digitalizat de facturare instaurat în România de la 1 ianuarie 2024: “Eu nu am multă școală. Cultiv legume și, până acum, scriam factura de mână....

Viitorul european al tinerilor

Grupul politic european Renew Europe, reprezentat de către europarlamentarul Ramona Strugariu, a organizat la Cluj o dezbatere despre viitorul european al tinerilor, despre implicare și crearea de noi oportunități pentru noua generație.  Câteva zeci de persoane, în majoritatea lor tineri, au asistat la dezbatere, în cadrul căreia au...