AcasăPerspectiveRefugiații ucraineni în Europa,...

Refugiații ucraineni în Europa, de la Germania, la Polonia, România și Moldova

Au trecut fix 60 de zile de la începutul războiului în Ucraina. Țara luptă încă din răsputeri împotriva Rusiei, ce și-a declarat clar intenția nu doar de a-și apropria Donbasul, dar și de a ocupa întreaga coastă a Mării Negre. Există speculații și legate de crearea unui coridor către Transnistria, opțiune nimicitoare pentru o Moldovă care este deja aproape de colaps sub povara celor peste 100.000 de refugiați ucraineni aflați pe teritoriul ei…

Războiul este o crudă realitate pentru Estul Europei, iar Zelenski face tot ce-i stă în puteri pentru a menține drama Ucrainei în atenția publicului internațional. Iar țările europene reacționează în consecință, fiecare după propriile posibilități.

Germania se străduiește să găsească soluții pentru cei peste 300.000 de refugiați ucraineni ce se află deja pe teritoriul național… însă din când în când, după dovezile de solidaritate din partea cetățenilor, mai apare și întrebarea „cine va suporta cheltuielile?”. Berlinul găzduiește aproape 18.000 de persoane, iar 14.000 dintre ei, sunt găzduite de familii, în locuințe private. Gazdele vor primi subvenții din partea statului, dacă înaintează anumite formulare.

Statul a prevăzut o plată lunară de 200-300€, cursuri de germană gratuite plus acoperirea costurilor chiriei refugiaților ce reușesc să își găsească o locuință, întreprindere oricum destul de complicată în Germania… însă, în contrast cu refugiații sirieni din 2015, ucrainenilor nu li se mai pun piedici: prevederile tratatului de la Dublin nu se mai aplică, cererea de azil se poate face fără probleme, iar cei ce vor să studieze, o pot face și fără a avea o diplomă de bac (dat fiind că anul acesta sesiunea nu va avea loc). Pot așadar să își înceapă noua viață în Vest.

Și în Polonia, ce găzduiește peste 2,7 milioane de refugiați, statul încearcă din răsputeri să îi susțină din toate punctele de vedere. Capitala oferă adăpost unor 1,8 milioane, iar orașul Cracovia, unor 150.000. Peste tot este vizibil steagul ucrainean, iar campaniile de solidaritate sunt și ele omniprezente: de la afișele din vitrinele unor magazine la panourile de pe străzi, pline de mesaje de încurajare… fiecare încearcă să susțină Ucraina cum poate: concerte de binefacere, alimente, donații în bani colectate de organizații și centre locale. De exemplu, comunitatea evreiască este extrem de activă în acest sens

Însă în Ungaria, în Budapesta, nici nu prea se observă că peste granița din est are loc un război sângeros… Doar în fața gării Nyugati am zărit un cort cu voluntari care mi-au explicat că ei ajută cu orice fel de produs (obținut din donații) pe oricine le poate arăta un pașaport ucrainean; ei sunt la fața locului până seara târziu, căci fac parte din partidele de opoziție ale Fidesz, care a făcut tot posibilul să îi țină departe pe ucraineni. Însă câți refugiați mai sunt încă în oraș, nu a știut să-mi spună. Doar că o sală de sport de lângă gara Keleti a fost amenajată ca tabăra temporară.

Și într-adevăr, așa este: în sala Bok Csarnok văd mai mult personal decât refugiați. Mi se spune că întrevederile cu presa au loc doar în cursul dimineții, dar că doar cinci minute mi se pot acorda. Voluntarul, care e și responsabil de întregul centru, îmi relatează că acesta este destinat exclusiv tranzitului și că persoanele se opresc pentru maxim câteva ore, niciodată pe timpul nopții.

La Budapesta au rămas prea puțini refugiați, toți pleacă: „așa cum este și în România, nu?”… Într-adevăr, centrele de primire din Iași găzduiesc din ce în ce mai puține persoane, fluxurile s-au diminuat considerabil în ultimele trei săptămâni. România s-a transformat într-un hub umanitar, se spune, iar rolul că țară de tranzit și l-a îndeplinit, după cum se vede.

Conform datelor pe care le-am putut obține, din cei peste 700.000 de refugiați ce au intrat în România, nici măcar 80.000 nu se mai află pe teritoriul național. În urma solicitării mele, Inspectoratul General pentru Imigrări mi-a relatat că, în data de 19 aprilie, vreo 15.000 de refugiați ucraineni erau înregistrați: pentru permise de şedere în diverse scopuri – 2464, pentru protecţie temporară – 8024, iar solicitări de azil însumează 4346.

Cât despre Moldova, ea se confruntă în continuare cu enorme dificultăți: fluxurile sunt constante, iar capacitățile de primire sunt insuficiente. ca și fondurile necesare pentru hrănirea zilnică a celor peste 102.000 de refugiați, dintre care doar 3000 sunt găzduiți în structuri administrate de guvern sau de municipalități. Restul de 97.000 sunt găzduiți de familii, care abia mai reușesc să își hrănească proprii copii. În Chișinău există platforme susținute de NGO-uri, ce oferă produse de tot felul (chiar și evacuare către Germania), însă nu se reușește o acoperire completă a necesităților primare. În zona Bălți, societatea civilă s-a organizat și a creat un hub umanitar cu ajutor internațional, însă sponsorii au și ei disponibilitate limitată.

În sudul Moldovei există sate uitate de lume în care nu ajung pachetele alimentare obținute cu greu de la organizațiile internaționale, căci nu există infrastructură, transport suficient sau bani de benzină. Singurii care ajută în acest caz sunt voluntarii bisericii evanghelice, care fac tot posibilul să fie de ajutor, însă hrana nu este suficientă.

Situația în Moldova este disperată. Este nevoie urgentă de sprijin internațional, în primul rând de alimente. Iar pe termen lung, condiții ceva mai omenești de cazare pentru niște oameni ce vor doar să se întoarcă acasă…

Suntem abia în ziua 60 a unui crud război ce nu dă semne de a se încheia curând.

Dorina Achelăriței

- Publicitate -

spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Ucraina și Rusia – diferențe culturale și o istorie comună

În partea a doua a acestei scurte cercetări legată de diferențele...

Solidaritatea schimbă vieți!

RO Solidaritate este o asociație non-profit care are sub aripa sa...

ROTV Valencia: O nouă etapă în televiziunea românească independentă din Spania

ROTV Valencia, un post de televiziune în limba română independent, cu...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Ucraina și Rusia – diferențe culturale și o istorie comună

În partea a doua a acestei scurte cercetări legată de diferențele culturale dintre Rusia și Ucraina vom ajunge la, de fapt, niște similitudini. Dar nu, nu cu Rusia, ci cu câteva locații vecine Rusiei. Istoria se rostogolește în timp și ne învață că relațiile de putere sunt date...

Solidaritatea schimbă vieți!

RO Solidaritate este o asociație non-profit care are sub aripa sa protectoare peste 500 de copii din România. Această organizație, creată de un grup de români din Franta în 2019, crează, dezvoltă și implementează un program de educație non-formală prin ateliere în patru domenii de activitate diferite...

ROTV Valencia: O nouă etapă în televiziunea românească independentă din Spania

ROTV Valencia, un post de televiziune în limba română independent, cu sediul în Spania și emisie online, anunță cu entuziasm începutul unui proiect ambițios care vizează să aducă o ofertă diversificată de conținut și să consolideze legătura dintre comunitatea românească și telespectatorii spanioli interesați de România și...

Ucraina nu e Rusia! Diferențe culturale între cele două țări și cât de importantă este limba ucraineană în conflict

În gândirea „populară” și dezinformată din România limba ucraineană este pusă în aceeași familie cu rusa datorită unor paradigme politice și culturale pe care trebuie să învățăm să le depășim. Cea mai puternică armă a regimului lui Putin (îndoctrinarea) a mers mână în mână cu lipsa de...

Concurență acerbă pe piața de telefonie mobilă din Spania

Aproximativ 50 de operatori își împart la această oră piața de telefonie mobilă din Spania. În lupta cu concurența, operatorii mari creează sau achiziționează alte mărci pentru a-și extinde grupul țintă. Pentru un nou venit în Spania este important de știut care sunt principalii operatori de servicii...

Nu toți am știut, nu toți suntem vinovați, nu suntem toți la fel

Acestea sunt doar trei dintre formulele prin care experții în manipulare ai oricărei puteri creează tactici de diversiune pentru a-și ascunde vinovățiile și responsabilitățile. Un editorial de Ciprian Mihali, pentru PRESShub Este un miracol că acest stat mai funcționează: de zeci de ani el este confiscat de rețelele private...