AcasăLumeaDin țarăSTUDIU: În regiunile Nord-Est...

STUDIU: În regiunile Nord-Est și Nord-Vest, PIB-ul a crescut datorită fondurilor de coeziune

Un studiu privind impactul fondurilor europene în viața oamenilor, lansat miercuri, 30 martie, cu focus pe regiunile Nord-Est și Nord Vest, arată că aproape toate regiunile naționale sunt sub indicele dezvoltat de Eurostat ca standard al puterii de cumpărare mediu (43400), cu excepția regiunii București-Ilfov care este puțin peste medie cu o valoare de 50100.

Studiul, realizat de Cult Market Research, a fost realizat în cadrul proiectului “EU COHESION FUNDS – IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”, al cărui lider de consorțiu este Freedom House România și a fost prezentat în cadrul unui eveniment dedicat. Cercetarea sociologică a vizat identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în două regiuni ale României (Nord-Est și Nord-Vest) și informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vieții cetățenilor.

Potrivit comunicatului de presă transmis de Freedom House Romania, cercetarea a analizat calitatea vieții cetățenilor din cele două regiuni vizate utilizând trei metode: analiza datelor statistice disponibile cu privire la puterea de cumpărare, PIB pe cap de locuitor și evoluție număr persoane active, un sondaj de opinie pentru a identifica percepțiile locuitorilor și studii de caz asupra efectelor produse de proiectele implementate din fonduri de coeziune.

Potrivit studiului, PIB-ul anual pe cap de locuitor în regiunea Nord-Vest din 2013 până în 2019 a crescut de la 5.671 de euro până la 9.470 de euro. În regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3.799 euro până la 5.811 euro în perioada 2013-2019. La nivel național, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în ultimii 3 ani analizați (2017-2018-2019), creșterea fiind de aproximativ 800 de euro în fiecare an.

Cetățenii români nu au cunoștințe avansate despre proiectele implementate în localitățile lor de reședință sau la nivel regional, mai arată studiul prezentat, dar peste jumătate dintre participanții studiului cantitativ au o părere pozitivă cu privire la proiectele finanțate din fonduri europene.

La prezentarea studiului au participat Gabriel Lupu (Partener Cult Market Research), alături de reprezentanții ADR-urilor din cele două regiuni, Vasile Asandei (ADR N-E) și Ovidiu Mărginean (ADR N-V), urmați de analiza a două studii de caz realizate de Dan Simai (jurnalist Bihoreanul) și de Claudiu Raus (redactor-șef adjunct Ziarul de Iași).

Această lansare a fost urmată de o dezbatere asupra utilizării eficiente a fondurilor de coeziune, la care au participat Monica Săsărman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Corina Crețu, europarlamentar, și Bianca Toma, director la Centrul Român de Politici Europene.

În cadrul dezbaterii ce a urmat, Corina Crețu a afirmat că „în ciuda banilor foarte mulți care s-au alocat și în perioada 2007-2013 în regiunile mai puțin dezvoltate, acestea au avut evoluții diferite. Unele au mers către prosperitate, altele au stagnat. Ideea nu a fost de bani adiționali, ci de a aduce expertiză pe teren, de a pune împreună expertiza românească cu cea a Comisiei Europene pentru a identifica blocajele și a vedea care sunt soluțiile pentru dezvoltare”. Aceasta a adăugat că „România are la dispoziție în următorii ani aproape 80 de miliarde de euro. Este o șansă istorică prin care guvernul României are șansa de a investi în domeniile în care e atât de multă nevoie: sănătate, educație, infrastructură, locuri de muncă”.

Pe de altă parte, spune Bianca Toma„toate aceste proiecte vin cu cheltuieli publice semnificative, atât pentru implementare, fie că ne referim la autoritățile de management, organismele intermediare șamd. E o birocrație fantastică legată de monitorizarea acestor proiecte și rămâne de văzut cât de simple le facem. În al doilea rând, cât de mare impact au. Noi considerăm că încurajarea mediului de afaceri în a veni cu felurite formule este de dorit”.

Legat de acest aspect, Monica Săsărman, secretar de stat la MDLPA, a precizat că „toate instituțiile abilitate ale statului trebuie să se așeze la masă și să spună fiecare din perspectiva proprie ce se așteaptă, care sunt documentele care trebuie utilizate și cum se poate simplifica această procedură a depunerii de documente care, pe lângă faptul că îngreunează și blochează, uneori, activitatea autorității care gestionează fondurile europene, generează și o situație de disconfort pentru aplicant”.

Proiectul „EU COHESION FUNDS – IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”, menit să promoveze o mai bună înțelegere a fondurilor europene, este implementat de Freedom House România (editor presshub.ro), în consorțiu cu Atlatszo Erdely, RFI România, G4Media, Ziarul de Iași, Bihoreanul, Europa FM și Cult Market Research. Proiectul este finanțat de către Comisia Europeană în cadrul programului DG Regio – EU Cohesion Funds.


Mai multe informații pot fi găsite în documentele atașate:

  • sondaj de opinie:
  • studiul sociologic:
  • studii de caz:

- Publicitate -

spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Ucraina și Rusia – diferențe culturale și o istorie comună

În partea a doua a acestei scurte cercetări legată de diferențele...

Solidaritatea schimbă vieți!

RO Solidaritate este o asociație non-profit care are sub aripa sa...

ROTV Valencia: O nouă etapă în televiziunea românească independentă din Spania

ROTV Valencia, un post de televiziune în limba română independent, cu...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Ucraina și Rusia – diferențe culturale și o istorie comună

În partea a doua a acestei scurte cercetări legată de diferențele culturale dintre Rusia și Ucraina vom ajunge la, de fapt, niște similitudini. Dar nu, nu cu Rusia, ci cu câteva locații vecine Rusiei. Istoria se rostogolește în timp și ne învață că relațiile de putere sunt date...

Solidaritatea schimbă vieți!

RO Solidaritate este o asociație non-profit care are sub aripa sa protectoare peste 500 de copii din România. Această organizație, creată de un grup de români din Franta în 2019, crează, dezvoltă și implementează un program de educație non-formală prin ateliere în patru domenii de activitate diferite...

ROTV Valencia: O nouă etapă în televiziunea românească independentă din Spania

ROTV Valencia, un post de televiziune în limba română independent, cu sediul în Spania și emisie online, anunță cu entuziasm începutul unui proiect ambițios care vizează să aducă o ofertă diversificată de conținut și să consolideze legătura dintre comunitatea românească și telespectatorii spanioli interesați de România și...

Ucraina nu e Rusia! Diferențe culturale între cele două țări și cât de importantă este limba ucraineană în conflict

În gândirea „populară” și dezinformată din România limba ucraineană este pusă în aceeași familie cu rusa datorită unor paradigme politice și culturale pe care trebuie să învățăm să le depășim. Cea mai puternică armă a regimului lui Putin (îndoctrinarea) a mers mână în mână cu lipsa de...

Concurență acerbă pe piața de telefonie mobilă din Spania

Aproximativ 50 de operatori își împart la această oră piața de telefonie mobilă din Spania. În lupta cu concurența, operatorii mari creează sau achiziționează alte mărci pentru a-și extinde grupul țintă. Pentru un nou venit în Spania este important de știut care sunt principalii operatori de servicii...

Nu toți am știut, nu toți suntem vinovați, nu suntem toți la fel

Acestea sunt doar trei dintre formulele prin care experții în manipulare ai oricărei puteri creează tactici de diversiune pentru a-și ascunde vinovățiile și responsabilitățile. Un editorial de Ciprian Mihali, pentru PRESShub Este un miracol că acest stat mai funcționează: de zeci de ani el este confiscat de rețelele private...