AcasăEditorialZidul chinezesc al Berlinului

Zidul chinezesc al Berlinului

Energia – miză a războiului, dar și cheie a păcii mondiale – ar trebui să impună o politică de finanțare prioritară eforturilor de înarmare ce preocupă din nou cancelariile mondiale azi.

Una dintre marotele globale ale ultimelor decenii a fost poluarea și efectele ei climatice ireversibile. Preocuparea ecologică a statelor dezvoltate a strâns pâclă și bani în Estul planetei, mutând zidul berlinez lângă cel chinez pentru a apăra – de această dată – de nocivitatea producției industriale, seninătatea și bunăstarea septică a Occidentului. S-a dovedit că această apărare a finanțat indirect obsesia imperialistă moștenită de Putin și constatăm cum ea poate fi și fitilul unor conflicte ce mocnesc incandescent pe alte meridiane. Conform morfologiei răului însă, războiul din Ucraina – ce va zgudui economia rusă și ucraineană, alături de cea europeană – va conduce cel mai probabil și la demolarea necesară a acestui nou zid mondial.

Cheltuim azi energie nu numai pentru extragerea poluantă a hidrocarburilor și minereurilor, dar și pentru a le furniza din depărtate colțuri ale lumii, către centrul ei consumist. Conținutul unui cargo de zăcământ are mai mult de un sfert din prețul său costuri de transport. Proporția nu-i la fel de aberantă precum cea cheltuită cu întreținerea angrenajului birocratic menit să distribuie sănătate și protecție pentru pacea socială vestică, dar denotă o crasă ineficiență pe care necesara civilizare ecologică a societății umane n-o mai poate tolera.

Privind totuși optimist către viitorul încă îndepărtat în care SpaceX va reuși să ancoreze „velierele cosmice” purtătoare de zăcăminte extraterestre în porturile noastre pământene, liderilor actuali ai lumii etic-dezvoltate le este pusă chiar acum pe masă soluționarea efectelor ultimei diviziuni a muncii strategizată de predecesorii lor ce au impus în anii ’70 dominația globală a petro-dolarului. Precum recenta pandemie a reușit să-i împingă către o accelerare a digitizării, pericolul dependenței globale de imprevizibilul tandem sino-rus este în măsură să genereze revirimentul tehnologiilor de producere alternativă a energiei. Ba mai mult chiar, să le elibereze, precum munca digital-descentralizată, de consumul energetic individual alimentat din surse centralizate. Energia „la purtător” poate readuce dispersia actualei diviziuni globale a muncii către fostele state dezvoltate, aflate azi într-o stagnare evolutivă generată de încă copleșitoarea dependență tehnologică față de industriile „murdare” din Est.

Însoritele coaste medireraneene, talazurile nordice, Bora, Mistralul și bazinul hidrografic al Europei Centrale pot contribui într-o oarecare măsura la această descentralizare, însă fructificarea ei presupune disponibilizarea energiei în cantități pretabile revitalizării industriilor locale printr-o infrastructură speculativă de distributie. Și cum industria „noului petrol” reprezentat de bateriile electrice se traduce tot prin perpetuarea dependenței mondiale de zăcămintele estice de paladium, antimoniu și cobalt, rămâne ca tehnologiile de capsulare energetică, stocarea și transportul hidrogenului, rețeaua micro-reactoarelor nucleare, popularizarea comercială a fuziunii de inerție și a biocombustibililor de a 3-a generație – activități pe care firmele vestice le domină încă – să capteze interesul politic al decidenților care deocamdată finanțează prioritar tot înarmarea. Pentru aceasta însă, ar trebui în prealabil să se imunizeze și ei față de virusul imperialist, care chiar dacă se manifestă deocamdată doar prin simptome de tip „soft-power”, rămân la fel de periculoase pentru pacea mondială.

În cele din urmă, acum treizeci de ani, nici Rusia, nici China nu păreau o amenințare la adresa ei precum, iată, o reprezintă azi.

Laurențiu Stan

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articolul precedent
Articolul următor

De același autor

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Prezență record la vot și în Linz, Austria

Aproximativ 800 de persoane votaseră deja la secțiile de votare din Linz, Austria, sâmbătă până la ora 18.00. Cele două secții de votare din Linz acoperă întreaga Austrie Superioară, următoarele secții fiind cele din Viena, respectiv Salzburg. Potrivit membrilor din secții, numărul celor care au venit la vot...

„Votul nu e gratis”: Un român din Spania îndeamnă diaspora să meargă la urne, explicând cât costă, de fapt, votul fiecăruia

Un român stabilit în Spania le transmite conaționalilor din diaspora un mesaj original în prima zi de vot la alegerile prezidențiale: votul e un drept câștigat cu greu, dar și o cheltuială importantă suportată de toți contribuabilii. Elche, Spania – În ziua în care diaspora a început să...

„Mâinile Jos!”: Protestele anti-Trump din SUA și lupta pentru democrație marginalizate în presa mainstream

Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației...

Războiul neterminat: DMZ și lecțiile din 1950 pentru lumea de azi

În Seul e destul de frig în martie. Cu toate astea piețele cu mâncare coreeană sunt mereu pline. Se vând clătite cu semințe și miere, dumplings cu carne și legume cu ridichi murate și sos de soia. Peste tot miroase a bunătăți și responsabilii de informații turistice...

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...