AcasăComunitățiSolidaritatea cu Ucraina –...

Solidaritatea cu Ucraina – 8 puncte la care să fim atenți

„Omenirea se găsește iar în fața unei crize incontrolabile și periculoase. Răspunsul civililor români, care au găsit resursele financiare, de energie, dar și de empatie pentru a răspunde nevoilor Ucrainei a fost una dintre cele mai clare manifestări împotriva războiului, mai grăitoare decât orice protest, mai utilă decât orice blam, mai răsunătoare decât orice declarație”, se arată într-un comunicat al organizației de voluntari Rețeaua de Solidaritate.

Pentru depășirea crizei în perioada următoare sunt esențiale o serie de măsuri care să vină atât în sprijinul populației refugiate, cât și în sprijinul populației naționale. Rețeaua de Solidaritate semnalează opt puncte la care trebuie să fim atenți:

  • Focarele COVID-19

Trebuie anticipată, prevenită și gestionată o creștere iminentă a infectărilor COVID-19 în zonele în care s-au înregistrat mari aglomerări de persoane, în special la graniță și în orașele care au preluat un mare număr de refugiați. Trebuie organizate aravane de imunizare și direcționarea de echipament de protecție pentru personalul din aceste aglomerări.

  • Lipsa medicamentelor, consumabilelor medicale, a echipamentelor medicale.

Nevoia de a deservi refugiații, dar și de a veni în sprijinul populației rămase în Ucraina, în mod deosebit a soldaților răniți în cadrul manifestărilor armate, va depăși curând capacitatea României de a ajuta. Pentru a putea ajuta, România are și ea nevoie de ajutor. Au plecat deja tiruri cu astfel de echipamente și consumabile, fie la inițiativa autorităților, fie prin inițiative private, însă nevoia va continua să crească. Ajutorul trebuie cerut din timp ca să ajungă la timp. Fiecare stat care poate răspunde unui astfel de apel umanitar are propriul său timp de răspuns și de mobilizare a resurselor.

  • Refugiații cu afecțiuni preexistente grave

Așteptarea la graniță, pe partea Ucrainei, poate dura de la câteva ore la câteva zile, extrem de prețioase și dureroase în cazul unor refugiați cu afecțiuni grave preexistente. Pentru mulți din aceștia, întreruperea sau amânarea tratamentului poate fi amenințătoare de viață. La graniță ar trebui să se realizeze un minim triaj medical și îndrumarea, în limba maternă, a pacienților care au nevoie de ajutor, către unități medicale pentru care exista certitudinea că vor putea primi și trata în mod corespunzător acești pacienți.

  • Medicamente esențiale

Este bine-cunoscută situația medicamentelor având cel mai mic preț din România, dintr-un coș de 12 țări, care pleacă în volume atât de mari către alte țări europene, încât de multe ori sunt de negăsit chiar pentru pacienții români. Aceasta chestiune, de asemenea, trebuie adresată din timp, situația de criză în care ne aflăm justifică exceptarea de la legislația europeană privind spațiul unic european, astfel încât, pe o perioadă limitată de timp, aceste medicamente să rămână în țara în stocuri suficiente, atât pentru pacienții români, cat și pentru refugiați. Un punct de pornire ar fi lista Organizației Mondiale a Sănătății de medicamente esențiale, atât de controversată în vreme de pace, dar mai presus acum de orice afinități politice și financiare.

  • Bolile infecțioase

Multe patologii infecțioase pentru care nu au mai fost înregistrate cazuri în România de zeci de ani pot reapărea în condițiile acestei migrații, noi epidemii cu boli pe care le considerăm eradicate, cel puțin pe teritoriul României. Planurile naționale de vaccinare trebuie revizuite, adaptate, iar noile scheme de vaccinare, dacă este cazul, trebuie implementate rapid.

  • Nevoile psihoterapeutice

Toți acești oameni, fugiți din calea războiului, au suferit o traumă în cel mai puternic sens al cuvântului, iar urmările psihologice cauzate de aceasta trebuie tratate în mod adecvat. La nivel social, țările est-europene nu au exercițiul igienei mentale, al discuțiilor periodice cu un psiholog, însă urmările pe termen lung ale acestei traume pot incapacita pe viață persoanele grav afectate emoțional de cele trăite în ultimele câteva zile. O atenție deosebită trebuie acordată tinerilor adulți, copiilor cu vârste între 14 și 20 de ani, cei care, pe termen lung, vor resimți cel mai puternic ceea ce trăiesc acum.

  • Integrarea socială

O parte din refugiați vor rămâne pe teritoriul României pentru perioade semnificative de timp, ceea ce vine la pachet cu o serie de nevoi sociale, de la considerarea unor locuri de muncă până la acomodarea copiilor în grădinițe și școli.

  • Comunicarea

Cel mai important, acel element care ar fi putut salva vieți în gestionarea epidemiei de coronavirus: trebuie amplificată, eficientizata și îmbunătățită comunicarea în rândul autorităților implicate în gestionarea acestei situații. Oamenii sunt avizi de mesaje și de îndrumări oficiale, pe care să se poată baza. Comunicarea la nivel instituțional a fost minima spre inexistenta în ultimele câteva zile. În privința vaccinării se păstrează vechile mesaje, atât de…aproape desuete în nouă realitate. Pentru cei afectați, nu exista și nu vor exista weekenduri în perioada următoare. Liniile de comunicare trebuie menținute deschise în permanentă, oficialii trebuie să comunice în permanentă. Nu România este în mijlocul conflictului armat, de aceea nu ne putem scuză, la nivelul autorităților, pentru absența comunicării. Așa cum s-a văzut din reacțiile recente, canalele de comunicare trebuie alese cu grijă, intervențiile pe rețelele sociale sunt percepute ca simple exerciții de imagine. Conținutul trebuie să fie de o utilitate reală, oamenii chiar caută îndrumări și măsuri concrete în aceste îndrumări. Tonul trebuie să fie unul adecvat – optimismul nejustificat, falsa empatie, „discursul din bula în afara realității” nu mai sunt tolerate în rândul populației în astfel de situații.


Rețeaua de Solidaritate e o inițiativă transfrontalieră ce aduce împreună oameni buni – români din țară și din diaspora din zone civice, sociale, medicale. Oameni ce conștientizează vremurile, ce pot vedea și articula nevoile și care nu așteaptă „să se facă”. Oameni altruiști care știu să lucreze în echipă, știu să se susțină și știu să ajute. Rețeaua de solidaritate conectează experți români din domeniul medical, social și juridic. În vremuri de criză facilitează transferul și schimbului de informații dintre medicii români din diaspora cu medicii din România. Informăm corect și responsabil opinia publică. Oferim ajutor și consiliere socio-juridică pentru românii în dificultate aflați în afara țării. Susținem inițiativele civice românești. Oamenii – pentru că ei sunt resursa cea mai prețioasă a fiecărei țări. Pentru asta, solidaritatea dintre noi, oriunde ne-am afla și mai  ales, solidaritatea cu cei mai vulnerabili dintre noi, ne va face să fim o forță. Suntem legați prin fire nevăzute și împreună îi vom reda României adevăratul său potențial.” – (https://reteauadesolidaritate.com/despre-noi)

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu...

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...

Erdoğan versus Assad – game over

Imediat după 7 octombrie 2023 am scris un articol intitulat “Netanyahu vs. Hamas: game over?” Acum, un an mai târziu, scriu iarăși despre o confruntare din Orientul Mijlociu, fără a mai adăuga vreun semn al întrebării. De această dată, în ziua de 7 decembrie 2024, Recep Tayyip...

Wind of Change: Germania la 35 de ani de la căderea Zidului

Început de decembrie 2024 - nu doar România se află la răscruce de vânturi: și Germania (surprinzător, dar adevărat), trece printr-o perioadă tulbure. Volkswagen este în cădere liberă, guvernul a căzut deja, coaliția s-a destrămat, iar alegerile din februarie sunt așteptate cu neliniște - partidul de extremă...

Profeții noilor ultranaționalisme: de la AfD și Höcke la Călin Georgescu

Ce a lipsit scenei politice românești în ultimii 35 de ani? In mod decisiv, figura unui profet. Un prooroc al unei glorii viitoare, atât de râvnite… Călin Georgescu a ajuns pe nesimțite în turul 2 al alegerilor prezidențiale din România anului 2024. Incredibil, dar adevărat. Un candidat ce...