AcasăPerspectiveStatul român și dezinteresul...

Statul român și dezinteresul cronic față de comunitățile istorice

Zeci de ani statul român a ignorat complet comunitățile istorice de pe teritoriul altor state. În continuare România are comunități mari de români în Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania și Republica Moldova. În Ucraina, comunitățile romanești se regăsesc mai ales în regiunile Odesa, Cernăuți, Transcarpatia, dar există și alte zone cu sate mai mici, populate de etnici români.

Autor: Daniela Hering


Au fost foarte puține intervenții pentru păstrarea culturii și identității romanești sau pentru rezolvarea problemelor lor specifice. Reprezentanţii Federaţiei Organizaţiilor Româneşti au trimis mai multe scrisori deschise și au avut mai multe intervenții de-a lungul anilor reclamând subfinantarea cronică din partea statului român și dezinteresul pentru păstrarea si dezvoltarea identităţii etnice, mergând până la a acuza autoritățile române că încalcă prevederile articolului 7 din Constituţia României, care se referă la sprijinirea și întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării.

În guvernarea PSD-ALDE, 2016-2019, Ministerul Românilor de Pretudindeni era ministerul cu cel mai mic buget, sub nivelul multor departamente din celelalte ministere, și a fost primul desființat și transformat în Departament al Secretariatului General al Guvernului de către guvernul Orban, în decembrie 2019. În 2020, reprezentanții comunităților din Ucraina s-au adresat în mai multe rânduri autorităților române, premierului, președintelui, parlamentului sau comisiilor de politică externă, cerând implicare la nivel diplomatic și recunoaștere de către statul roman, în primul rând. Fară nici un rezultat.

Anul trecut, deși exista un angajament public pe continuarea și operationalizarea de la buget, Guvernul cât și Parlamentul României au eliminat din bugetul de stat fondurile destinate Programului de burse identitare destinate elevilor români care studiază în limba română în școlile din Ucraina și fondurile pentru catedrele de limba română din Universitățile Cernăuți, Ujgorod și Ismail.

Spre deosebire de România, diplomația din Ungaria și Bulgaria, țări interesate în soarta și continuitatea diasporei lor istorice, au dus negocieri și au ajuns repede la înțelegeri cu autoritățile de la Kiev pentru asigurarea drepturilor comunităților lor.

Așadar, în lumina inacțiunii si a dezinteresului cronice ale statului român referitoare la comunitățile istorice, discursul unora care nici măcar nu știu unde se află pe hartă aceste comunități nu e altceva decât o preluare a discursului putinist și al trolilor ruși, care folosesc pretextul minorităților „amenințate” ca scuză pentru invazia din Ucraina.

Ca de obicei, însă, în cazul diasporei istorice, problema nu e la alții, e la noi.

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

„Mâinile Jos!”: Protestele anti-Trump din SUA și lupta pentru democrație marginalizate în presa mainstream

Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației...

Războiul neterminat: DMZ și lecțiile din 1950 pentru lumea de azi

În Seul e destul de frig în martie. Cu toate astea piețele cu mâncare coreeană sunt mereu pline. Se vând clătite cu semințe și miere, dumplings cu carne și legume cu ridichi murate și sos de soia. Peste tot miroase a bunătăți și responsabilii de informații turistice...

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...