Angela Merkel a numit atacul lui Putin „o adâncă cezură în istoria post Război Rece a Europei”. Scholz știe că poate conta pe sprijinul ei necondiționat.
Scholz, care a făcut propriile declarații în prima zi a agresiunii rusești asupra Ucrainei, deși cuvintele sale nu au fost la fel de pregnante – mesajul a fost totuși un avertisment: conflictul nu trebuie să ia amploare, agresiunea trebuie să ia sfârșit, iar NATO nu trebuie subestimat în determinarea sa de a-și apăra membrii. Dar Ucraina nu este membru…
Autor: Dorina Achelăriței
Scholz a încercat să fie diplomatic, știind că Germania are o poziție delicată, în principal din pricina dependenței germane de gazul rusesc. Cu toate acestea, cancelarul a afirmat că acțiunile Rusiei sunt un atac asupra unei țări suverane independente, de nejustificat: „Este o încercare de a muta forțat granițele în interiorul Europei, poate chiar de a șterge o țară întreagă de pe harta lumii.”
Și are deplină dreptate. Se așteaptă până la cinci milioane de refugiați din Ucraina. Între timp, invazia rusească continuă, numărul morților crește. Căci Putin nu a fost luat în serios la momentul potrivit.
În momentul de față sunt peste un milion de refugiați, în interiorul și exteriorul Ucrainei. În Polonia (100.000 – intrați în principal prin punctul de trecere de la Medyka), Moldova (peste 26.000), Slovacia, Turcia și România – unde traficul în vămi a crescut cu 120% în ultimele zile. Premierul român Nicolae Ciucă a anunțat în data de 26 februarie că 19.000 de ucraineni au intrat în țară de la începerea agresiunii militare. 11.000 au rămas pe teritoriul țării, iar 40 au cerut statutul de refugiat.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat că România poate primi până la 500.000 de refugiați, dar nu a indicat clar locul în care aceștia ar putea să fie cazați. Căci instalarea taberelor mobile ar putea fi privită ca o invitație pentru refugiați să vină în România, afirmă unele surse guvernamentale… De aceea, cele 39 de tabere vor fi instalate doar în caz de urgență (?!). Capacitățile ar fi pentru 7.839 de persoane, conținând toate utilitățile ce ar permite cazarea temporară.
Bombardamentele continuă, iar Ucraina, contrar așteptărilor Rusiei, nu dă semne de capitulare. Ucrainenii continuă să fugă spre vest, luând cu asalt gările din marile orașe, unii încercând să traverseze (fără succes) și Transnistria.
În România, punctele de trecere sunt Halmeu (jud. Satu Mare), Sighetu-Marmatiei (jud. Maramureș), Siret (jud. Suceava), Isaccea (jud.Tulcea). Unii vin cu mașina, alții trec pe jos sau cu bacul. Multe familii s-au despărțit, în ultimele 24 de ore intrând doar femei și copii: bărbații între 18 și 60 de ani nu pot părăsi teritoriul Ucrainei din cauza legii marțiale și a obligației de a lupta, așadar își aduc familia în siguranță și revin în Ucraina.
Doar în ultimele ore, 435 de persoane au trecut frontiera românească: la capacitate maximă, punctul Siret poate procesa 2.000 de cetățeni pe oră.
De menționat este că persoanele care ajung în România se împart, din punct de vedere legal, în două categorii: cei cu pașaport, considerați turiști, care se pot deplasa timp de trei luni oriunde, fără restricții, și cei care au doar buletin și intră în categoria solicitanților de azil. Cei care nu au pașaport sau vreun act de identitate pot fi acceptați în România în baza legii privind statutul de refugiat și protecția subsidiară (acordată pe o perioadă nedeterminată).
Sunt acceptați în procedura de azil chiar și minorii neînsoțiți, ale căror cereri se rezolvă cu prioritate. Solicitantul primește un document temporar de identitate din partea autorităților, care oferă fiecărui solicitant de azil adult ceea ce pot: 16 lei pe zi pentru hrană și apă, plus un pachet pentru igiena personală.
De obicei, după câteva ore petrecute la graniță, cei care fug din Ucraina au trei variante după ce ajung în România: un spațiu de tranzit (urmat de transfer într-un centru al Inspectoratului pentru Imigrări), cazare privată sau continuarea deplasării spre Vest. Cea din urmă este soluția preferată de cei care au pașaport.
Mai sunt apoi cei nevoiți să apeleze la mijloace mai puțin ortodoxe. Cărăușii de la graniță prestează servicii de „asistență” pentru 3000 de euro de persoană, cu destinație la alegere. Căci la punctele de trecere dinspre Ucraina, timpul de așteptare poate atinge de la două la 24 de ore.
Surprinzător este și modul în care societatea civilă, autoritățile locale și ONG-urile din zona frontalieră s-au mobilizat pentru a-i sprijini pe ucraineni: li se oferă informații, cazare, alimente. În plus, români din Cluj, Neamț, Timișoara, Constanța, Vaslui, Argeș, Neamț, București și din multe alte zone ale țării își oferă gratuit locuințele pentru familiile cu copii, inclusiv pentru cei care vin cu animale. Un act de solidaritate lăudabil!
Și Germania s-a declarat pregătită să-i primească pe refugiați, se vorbea și de crearea de coridoare umanitare. Întreaga țară fierbe, se organizează proteste ale societății civile în fiecare zi.
Cât despre Turcia, care a jucat triplu până acum, nu e sigur dacă Erdoğan va da sau nu curs cererii Ucrainei de a închide strâmtorile Bosfor și Dardanele navelor rusești. Riscul este mare. Ucrainenii ce au ajuns deja la Istanbul au fost însă bineveniți…
Și totuși, multe alte persoane sunt încă blocate pe teritoriul ucrainean, în căutare de soluții, deși sunt mulți și cei care s-au decis să rămână și să lupte, încurajați de președintele Zelenski ce se transformă pe zi ce trece într-un erou. Și se pare că naționalismul latent, dar călit în lupta seculară cu Rusia a dat roade. Kievul rezistă!
