Ziua de 19 februarie este una de doliu național în Germania – se împlinesc deja doi ani de la atentatul de la Hanau. Tobias R., radical de dreapta, a ucis atunci cu sânge rece nouă persoane: nouă imigranți, ce se aflau într-un shisha bar. După care s-a sinucis.
Printre victime se afla și un român, Viorel Păun, un tânăr de 23 de ani. Familiile tuturor victimelor așteaptă încă explicații din partea autorităților, care nu au reușit să clarifice unele aspecte ale masacrului. În întreaga țară se organizează manifestări comemorative însă, iar societatea civilă a devenit mult mai activă în semnalarea cazurilor de rasism. În memoria victimelor din Hanau a fost inițiată și campania #SayTheirNames.
Autor: Dorina Achelăriței
Fusesem în micul orășel din apropierea metropolei Frankfurt am Main în toamna anului 2019. De necrezut faptul că într-un loc atât de liniștit s-ar putea întâmpla o astfel de tragedie, în special pentru că a fi imigrant în landul Hessen nu este nicio noutate.
Comunitatea de origine turcă și kurdă a ajuns deja la a treia generație, est-europenii vorbesc limba, sunt considerați „integrați”, Germania s-a declarat deja „Einwanderungsland” (o țară de imigrație), iar unul din patru locuitori este de origine non germană. Și totuși, rasismul persistă chiar și în rândul forțelor de ordine, în cadrul cărora s-a practicat o perioadă „racial profiling”, urmărindu-se suspecți pe criterii de religie și naționalitate.
Imediat după atentatul de la Hanau, cât și anul trecut, cancelarul Merkel a vorbit despre „otrava numită rasism” și a rostit numele celor nouă victime. Anul acesta, și noul cancelar Scholz a rostit clar numele celor nouă victime și a lansat un mesaj: „Putem comemora în fiecare zi victimele din Hanau: bazându-ne pe respect în loc de ură și pe coeziune în loc pe diviziune. Astăzi vă spunem numele cu voce tare. Pentru că nu vă uităm. Ați făcut parte din țara noastră, parte din noi: Gökhan Gültekin – 37 ani, Sedat Gürbüz – 30 ani, Said Nesar Hashemi – 21 ani, Mercedes Kierpacz – 35 ani, Hamza Kurtović – 22 ani, Vili Viorel Păun – 23 ani, Fatih Saraçoğlu – 34 ani, Ferhat Unvar – 22 ani, Kaloyan Velkov, 33 ani.”
Rasismul este încă o problemă structurală în Germania și este combătut în mod constant, în orice context. Guvernul adoptă în continuare măsuri pentru stârpirea fenomenului: înăsprirea regimului armelor, legi stricte împotriva discursului discriminatoriu, modificarea formulării clasice pentru desemnarea cetățenilor de altă origine, cu background migratoriu (Migrationshintergrund) – termenul a fost înlocuit cu termenul „Eingewanderte” („imigranți”), considerat mai adecvat. S-a propus și eliminarea cuvântului „rasă” din Constituție, dar legea nu a fost aprobată din teama că orice modificare a textului Constituției ar putea aduce cu sine o serie de noi interpretări.
Între timp, cât statul lucrează la șlefuirea limbajului „politically correct”, familiile victimelor din Hanau se întreabă dacă atacul ar fi putut fi evitat: de ce nu s-a preluat la timp apelul de urgență? De ce era blocată ieșirea de urgență a barului? Pentru ca poliția să poată efectua razii fără probleme în barurile frecventate de „străini”? De ce s-au efectuat autopsiile fără acordul familiilor? Și de ce „străinii” mai sunt încă în pericol în Germania?
De amintit este faptul că în perioada 2000-2006 gruparea teroristă de extremă dreapta NSU a ucis 10 persoane de origine non-germană, iar în octombrie 2019 a avut loc atentatul unui alt extremist de dreapta, cel de la Halle, pentru care ucigașul a fost deja condamnat la închisoare pe viață.
De curând a început și procesul împotriva autorului scrisorilor de amenințare „NSU 2.0”: între 2018 și 2021, berlinezul a trimis 116 mesaje anonime de amenințare (per mail, SMS și fax) unui număr mare de persoane publice. Majoritatea adresanților avea origini non-germane…
