AcasăLumeaLa ziComisia Europeană: 285 milioane...

Comisia Europeană: 285 milioane euro pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă în Franţa, Germania şi România

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută, joi, că a alocat în total 285 de milioane de euro programelor operaţionale ale Fondului Social European ale Franţei, Germaniei şi României, ca asistenţă în materie de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Resursele suplimentare vor ajuta şomerii să-şi găsească noi locuri de muncă, vor întări sistemele de educaţie, de ocupare a forţei de muncă şi de îngrijire a sănătăţii, şi vor ajuta la accelerarea redresării din criza provocată de pandemie.

Franţa primeşte încă 24 de milioane de euro pentru departamentul său de peste mări Guyana. Fondurile vor ajuta elevii expuşi riscului de a abandona şcoala, de exemplu prin programe de sprijin intensiv personalizate şi formare duală în companii şi şcoli profesionale. Finanţarea suplimentară va sprijini, de asemenea, şomerii şi pe cei care s-au îndepărtat de piaţa muncii prin măsuri de incluziune socială, şi îi va ajuta pe lucrători să dobândească abilităţile necesare într-o lume a muncii în schimbare.

În Germania, landul Baden-Württemberg primeşte încă 27 de milioane de euro pentru a sprijini peste 16.000 de persoane afectate în mod special de pandemie. Noile fonduri vor ajuta persoanele aflate în nevoie să acceseze instrumente şi servicii digitale, şi să înveţe cum să le folosească.

Iniţiativele specifice vor sprijini, de asemenea, responsabilizarea socio-economică a femeilor din mediul migrant. Şomerii de lungă durată vor beneficia şi de sprijinul serviciului public de ocupare a forţei de muncă pentru a-i ajuta să-şi găsească un nou loc de muncă. Noile fonduri vor sprijini, de asemenea, formarea profesională pentru lucrătorii din schemele de şomaj parţial, precum şi formarea personalizată pentru profesioniştii din domeniul culturii

România primeşte încă 234 de milioane de euro pentru programul operaţional „Capital uman”. Noile fonduri vor ajuta la şcolarizarea a 168.000 de elevi dezavantajaţi pentru a compensa orele de şcoală pierdute în timpul pandemiei. În plus, noile fonduri vor sprijini noi locuri de muncă prin încurajarea angajării persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă în timpul pandemiei, şi prin sprijinirea a 295 de noi întreprinderi sociale pentru persoanele din grupurile vulnerabile. Finanţarea suplimentară va sprijini, de asemenea, bonusuri pentru 97.000 de angajaţi din domeniul sănătăţii aflaţi în linia întâi a pandemiei.


REACT-EU face parte din NextGenerationEU şi pune la dispoziţia programelor politicii de coeziune fonduri suplimentare în valoare de 50,6 miliarde euro (în preţuri curente) pentru anii 2021 şi 2022, fonduri care trebuie să fie utilizate până la sfârşitul anului 2023.

Obiectivul REACT-EU este de a sprijini redresarea economică şi socială în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus prin promovarea reparării daunelor cauzate de criză şi a rezilienţei sectorului sănătăţii, a întreprinderilor şi a sprijinului acordat grupurilor celor mai vulnerabile. Fondurile contribuie, de asemenea, la priorităţile ecologice şi digitale pentru o redresare inteligentă şi durabilă.

- Publicitate -

spot_img
spot_img

Cele mai citite

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

De același autor

- Sponsorii noștri -

spot_img

Citește și

„Mâinile Jos!”: Protestele anti-Trump din SUA și lupta pentru democrație marginalizate în presa mainstream

Statele Unite au fost scena unor proteste de amploare organizate sub sloganul „Hands Off” („Mâinile Jos”), inițiate de o coaliție de organizații progresiste. Mișcarea, care include sute de evenimente desfășurate în întreaga țară, reflectă un val tot mai mare de nemulțumire față de politicile recente ale administrației...

Războiul neterminat: DMZ și lecțiile din 1950 pentru lumea de azi

În Seul e destul de frig în martie. Cu toate astea piețele cu mâncare coreeană sunt mereu pline. Se vând clătite cu semințe și miere, dumplings cu carne și legume cu ridichi murate și sos de soia. Peste tot miroase a bunătăți și responsabilii de informații turistice...

România, alegeri la 35 de ani de LIBERTATE…

Recent, un coleg de breaslă de origine kurdă, Erdal Er, mi-a propus să explic pe scurt, pentru ziarul ArtıGerçek, ceea ce se întâmplă în România din decembrie încoace. ArtıGerçek este o publicație ce aparține de opoziția turcă, aflată într-o constantă luptă pentru o democrație pluralistă în Turcia -...

Cum urmează să folosească Rusia problema plății gazului transnistrian în următoarele alegeri din Republica Moldova

Criza transnistriană a gazului se prelungește din cauza complexității problemelor de ordin strategic și politic ale zonei. Pe măsură ce părțile implicate nu reușesc să ajungă la un numitor comun, timpul trece în defavoarea locuitorilor. Pe data de 1 ianuarie 2025, transportul de gaz a fost sistat...

Indonezia: între dictatura lui Suharto, Islam și BRICS+

În timp ce Nordul global (nord-atlantic) se gândește la ce se va întâmpla după 20 ianuarie, „revenirea pe tron” a lui Trump, la alegerile din Germania sau la depășirea diverselor crize europene, polul opus (să-i spunem Estul ori Sudul global), deci statele BRICS+, își urmează propriile obiective:...

România și Transnistria: O datorie neîmplinită

Între anii 1990 și 2019, populația Transnistriei a scăzut de la aproximativ 706.000 la 465.000 de locuitori. Acest declin este atribuit unor factori precum emigrația, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației. Un recensământ oficial nu a mai fost făcut din 2015, însă Comitetul de Statistică din Transnistria publică ocazional...